Președintele rus Vladimir Putin a declarat că teritoriile vestice ale Poloniei sunt un „dar de la Stalin”, iar Polonia ar trebui să fie recunoscătoare URSS pentru „restaurarea independenței sale”.

În cadrul unei întâlniri cu membri permanenți ai Consiliului de Securitate, în care Putin a acuzat vineri Polonia că are ambiții teritoriale în fosta Uniune Sovietică, el a afirmat că „teritoriile vestice ale Poloniei moderne sunt darul lui Stalin pentru polonezi”.

„Vreau să vă reamintesc la ce politici agresive au condus Polonia în trecut. S-a încheiat tragic în 1939, când Polonia a fost abandonată de aliații săi occidentali în fața mașinii de război germane și și-a pierdut practic independența și suveranitatea, care a fost în mare parte restaurată datorită URSS. Datorită Uniunii Sovietice și poziției lui Stalin, Polonia a primit teritorii semnificative în Occident, ținuturi germane. Da, teritoriile vestice ale Poloniei moderne sunt darul lui Stalin pentru polonezi”, a spus președintele Rusiei.

Ideea „cadourilor teritoriale” folosită anterior pentru a justifica invazia

El a invocat anterior ideea „cadourilor” teritoriale din partea autorităților sovietice pentru a justifica anexarea Crimeei de către Rusia.

„Există acum o dorinţă evidentă a Poloniei de a invada partea de vest a Ucrainei. Acesta este motivul pentru care Ucraina nu este invitată în NATO”, a declarat săptămâna trecută şi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un interviu pentru Al-Jazeera.

Moscova a mai invocat anterior ideea unor „cadouri” teritoriale din partea autorităţilor sovietice, pentru a justifica anexarea Crimeei de către Rusia, menţionează The Guardian.

Anterior, președintele Dumei de Stat a Rusiei a afirmat că Polonia ar trebui pedepsită pentru „trădarea memoriei istorice” privind eliberarea de către Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ca răspuns, premierul polonez Mateusz Morawiecki a respins-o drept „propaganda tipică”.

Kremlinul și președintele Belarusului Aleksander Lukașenko au susținut în repetate rânduri că Polonia reprezintă o amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei.

Polonia, unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Ucrainei, a furnizat arme Kievului şi a primit refugiaţi, dar nu s-a arătat interesată să trimită trupe în Ucraina – în ciuda afirmaţiilor contrare ale lui Putin.

În schimb, Polonia şi-a întărit apărarea la graniţa cu Belarusul, ţară aliată a Rusiei, unde s-au deplasat luptătorii din forţa de mercenari Wagner după revolta eşuată din Rusia. Teritoriul belarus – care se învecinează cu Ucraina, dar şi cu Polonia şi Lituania, ţări membre ale UE şi NATO – a servit drept rampă de lansare pentru ofensiva rusă din Ucraina.

#Polonia #teritorii #Vladimir Putin

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.