Răcirea vremii și lipsa soarelui au impulsionat cererea de gaze naturale și electricitate, ceea ce a dus la majorări semnificative ale prețurilor pe piețele spot. Luni, România a înregistrat un preț mediu zilnic al energiei electrice de 142 euro/MWh, al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană după Ungaria, unde s-a atins pragul de 145 euro/MWh, analizează Profit.ro. Situația reflectă presiunea crescută asupra consumului intern, amplificată de condițiile meteorologice nefavorabile.

Republica Moldova mizează pe interconectările cu România pentru integrarea în piața energetică a UE

Pe piața gazelor naturale, prețul mediu zilnic pentru livrarea de luni a urcat la 176,3 lei românești/MWh (680,98 lei moldovenești), în creștere față de nivelul de 148,2 lei românești/MWh (572,44 lei moldovenești) consemnat pe 20 septembrie. Volumele tranzacționate au ajuns la aproape 65 GWh, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din producția internă de 246 GWh. Doar pe 19 septembrie s-a înregistrat un volum mai ridicat, de 67,7 GWh, confirmând dinamica accentuată a pieței în această perioadă.

Ultima dată când pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) s-a atins un preț mai mare a fost pe 25 august, când s-a consemnat un nivel de 179 lei românești/MWh (691,41 lei moldovenești). Particular este faptul că, pentru prima dată în ultimele luni, prețul spot intern (34,6 euro/MWh) a depășit prețul de pe piața austriacă CEGH (34,5 euro/MWh), considerată un reper regional.

Piața pentru ziua următoare operată de OPCOM a înregistrat luni o majorare cu 42% a prețului față de duminică, atingând 720 lei românești/MWh (2.781,07 lei moldovenești) sau echivalentul a 142 euro/MWh. Niveluri similare au fost raportate și în Bulgaria și Grecia, însă cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în Ungaria, unde costul a urcat la 145 euro/MWh.

România a fost luni importator net de electricitate în relația cu Ungaria, dar și exportator net în raport cu Bulgaria, echilibrându-și astfel fluxurile de energie pe piața regională. Evoluția confirmă dependența tot mai accentuată de condițiile externe și volatilitatea prețurilor. Creșterea accentuată a tarifelor vine pe fondul unei combinații între factori sezonieri și structurali, incluzând atât temperaturile mai scăzute, cât și capacitatea redusă de producție în lipsa resurselor regenerabile, în special a energiei solare.

Pe piața gazelor, România a importat luni 12,5 milioane metri cubi prin Bulgaria. Din această cantitate, 9,2 milioane mc au fost reexportate – 7,1 milioane mc către Ungaria și 2,1 milioane mc către Republica Moldova. Diferența, de 3,3 milioane mc, echivalentă cu aproximativ 35 GWh, a rămas pe piața internă. Aceste gaze au fost utilizate fie pentru consumul curent, fie pentru completarea stocurilor destinate sezonului rece. Raportat la producția internă de 232 milioane mc, importurile direcționate pe piața internă au reprezentat circa 15%.

Ponderea gazelor importate utilizate în România s-a ridicat la 26,5% din totalul intrărilor, indicând un grad de dependență crescut al pieței interne față de sursele externe în condiții de cerere ridicată.

Evoluția prețurilor ridicate pe piețele spot de gaze și energie electrică se reflectă inevitabil și asupra consumatorilor, atât casnici, cât și industriali. Pentru populație, chiar dacă există în vigoare scheme de plafonare a tarifelor, costurile suplimentare suportate de furnizori riscă să fie transferate ulterior prin facturi mai mari sau prin reducerea competitivității ofertelor. În plus, incertitudinea privind evoluția pe termen mediu alimentează temerile legate de facturi ridicate în sezonul rece, când consumul crește exponențial.

În cazul industriei, creșterea prețurilor la energie are un impact imediat, mai ales în sectoarele mari consumatoare, precum metalurgia, chimia sau producția de materiale de construcții. Cheltuielile suplimentare reduc marjele de profit și pot afecta competitivitatea pe piețele externe, unde companiile se confruntă deja cu presiuni similare. În lipsa unor mecanisme de sprijin, există riscul ca unele întreprinderi să își limiteze producția sau să transfere costurile în prețurile produselor finale, ceea ce alimentează inflația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#electricitate #gaze naturale #Romania

Diplomatul american Christopher W. Smith a preluat luni, 31 august, funcția de șef al Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Republica Moldova. El va ocupa și funcția de mediator al OSCE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, după numirea sa de către președintele în exercițiu al OSCE, reprezentantul Elveției.

Smith spune că preia această funcție într-un moment important pentru negocierile privind conflictul transnistrean. Diplomatul american și-a exprimat intenția de a contribui la reluarea și consolidarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol.

„Sunt onorat să preiau funcția de șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova într-un moment important pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aștept cu nerăbdare să colaborez îndeaproape cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți la formatul 5+2, pentru a sprijini dialogul constructiv și a avansa eforturile în vederea unei soluționări cuprinzătoare și pașnice a conflictului transnistrean”, a declarat Christopher W. Smith.

Diplomatul american a mai menționat că intenționează să continue eforturile Misiunii OSCE pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, dezvoltarea cooperării și obținerea unor rezultate concrete pentru populație.

Înainte de a veni la Chișinău, oficialul a fost adjunct al secretarului de stat în cadrul Biroului pentru Europa și Afaceri Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA. În perioada 2022-2023, acesta a ocupat funcția de adjunct al șefului misiunii diplomatice a Ambasadei SUA la Kiev.

Christopher W. Smith este diplomat de carieră și membru al Serviciului Superior de Externe al SUA, cu rang de ministru-consilier. De-a lungul carierei sale, a activat în Georgia, Turcia, Afganistan și Cipru, precum și în Armenia, unde a fost adjunct al șefului misiunii diplomatice.

La Washington, Smith a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate.

Diplomatul îi succede ambasadoarei Kelly Keiderling, care și-a încheiat mandatul de șefă a Misiunii OSCE în Republica Moldova în septembrie 2025. Până la numirea noului șef, Misiunea a fost condusă interimar de Izabela Sylwia Hartmann.

Misiunea OSCE în Republica Moldova are drept principal obiectiv sprijinirea unei soluționări politice durabile și cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Soluția susținută de OSCE trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele recunoscute internațional și să prevadă un statut special pentru Transnistria.

Mandatul Misiunii este susținut și reînnoit anual prin consensul celor 57 de state participante la OSCE, inclusiv Republica Moldova.

Misiunea a fost instituită la 4 februarie 1993, în baza unei decizii a Comitetului Înalților Funcționari al OSCE, și și-a început activitatea la 23 aprilie în același an. În prezent, aceasta este singura organizație internațională cu prezență permanentă pe ambele maluri ale Nistrului, având oficii la Chișinău, Tiraspol și Bender.

Printre atribuțiile Misiunii se numără monitorizarea situației din regiunea transnistreană, inclusiv a situației militare, precum și oferirea de expertiză și consultanță privind respectarea obligațiilor internaționale în domeniul drepturilor omului.

În 1999, mandatul Misiunii a fost extins. Acesta a inclus și monitorizarea procesului de retragere și distrugere a munițiilor și armamentului rusesc, precum și coordonarea asistenței internaționale destinate acestui proces.