Certificatul de vaccinare utilizat pe teritoriul Republicii Moldova nu dispune de perioada de valabilitate, iar ministerul Sănătății se pare că nu admite ideea e stabili valabilitatea de nouă luni a documentului de imunizare. În cadrul unei conferințe de presă, ministra Sănătății, Ala Nemerenco a declarat că obiectivul numărul 1 este de a atinge o rată cât mai mare de imunizare.

„Deocamdată noi nu am stabilit, aceasta nu este decizia ministerului Sănătății. Probabil în acest sens va trebui să vină o decizie din partea Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică, deoarece este vorba inclusiv și de intrarea în țară, de circulația cetățenilor noștri.

Având o rată mai joasă în comparație cu alte țări vecine și țările Uniunii Europene.
Noi avem obiectivul să atingem o rată mai mare de vaccinare dar să nu punem presiunea unei perioade limitate a perioadei certificatului de vaccinare”, a declarat ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Potrivit ministerului Sănătății, certificatul Covid-19 eliberat de sistemul electronic al Republicii Moldova este echivalent cu cel emis în țările Uniunii Europene.

În același timp, de la 1 februarie 2022, au intrat în vigoare noi norme care stabilesc o perioadă obligatorie de acceptare de nouă luni pentru certificatele de vaccinare utilizate pentru călătoriile în interiorul UE.

Statele membre trebuie să accepte certificatele de vaccinare timp de nouă luni de la administrarea ultimei doze din seria primară de vaccinare.

Pentru vaccinul Johnson &Johnson, aceasta înseamnă 270 de zile de la doza unică. În cazul unui vaccin cu două doze, este vorba de 270 zile de la a doua doză sau, în conformitate cu strategia de vaccinare a statului membru în care s-a efectuat vaccinarea, de la prima și unica doză administrată în cazul persoanelor care au trecut prin boală.

De menționat că în țara noastră, 1 012695 de persoane au încheiat schema completă de vaccinare, iar 170392 au fost imunizate cu doza booster.

#booster #certificate de vaccinare #Republica Moldova #Uniunea Europeana

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.