Doar 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale asumate de PAS în programul electoral „UE 2028” au fost realizate integral în primul an de mandat, arată un raport de monitorizare prezentat de Mișcarea Civică „Construim înCREDere”.

Potrivit documentului, alte 56 de angajamente nu au înregistrat niciun început de execuție, iar 86 avansează cu un ritm considerat insuficient de autorii monitorizării. În total, 153 de angajamente sunt considerate în derulare, fără un decalaj demonstrabil.

Monitorizarea vizează perioada 28 septembrie 2025 – 28 septembrie 2026 și a fost realizată pe baza informațiilor publice și a rezultatelor pe care autorii afirmă că le-au putut verifica. O problemă identificată în raport este lipsa unor indicatori clari pentru majoritatea promisiunilor electorale. 200 dintre cele 325 de angajamente, adică 61,5%, nu conțin o cifră, un termen sau un act normativ concret care să permită verificarea îndeplinirii lor.

Fondatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”, Olesea Stamate, a precizat că raportul nu urmărește evaluarea politică a guvernării, ci verificarea angajamentelor asumate de partidul aflat la putere.

„Noi am evaluat strict în baza angajamentelor pe care și le-a asumat partidul care, ulterior, post alegerilor, a acces la guvernare”, a declarat Stamate.

Printre domeniile analizate se numără infrastructura, împădurirea, educația și piața muncii.

În cazul infrastructurii rutiere, programul electoral prevedea repararea a 3.000 de kilometri de drumuri până în 2029. Ulterior, în documentele de guvernare, ținta a fost modificată la cel puțin 100 de kilometri anual.

Autorii raportului estimează că ritmul actual este de aproximativ 210 kilometri pe an și susțin că acesta nu ar fi suficient pentru atingerea obiectivului inițial. Și în cazul împăduririi ținta a fost modificată. Cele 60.000 de hectare prevăzute în programul electoral au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026.

În ceea ce privește creșele, obiectivul de 5.000 de locuri noi a fost redus la 3.000, iar pentru învățământul superior dual, ținta a coborât de la 1.000 la 450 de studenți anual. Raportul mai notează că țintele privind salariul minim de 10.000 de lei și salariul mediu de 25.000 de lei nu mai apar cuantificate în aceeași formă în documentele ulterioare.

Potrivit autorilor, salariul minim a ajuns la 6.300 de lei, iar rata sărăciei absolute a fost de 31,1%, cu un nivel de 46,5% în regiunea de Sud. Raportul analizează și evoluțiile din economie, inclusiv politica fiscală, numărul locurilor de muncă și condițiile în care activează companiile.

Inna Vîrtosu, doctor în dreptul concurenței și membră a Mișcării Civice „Construim înCREDere”, a criticat majorarea impozitelor și a susținut că extinderea bazei fiscale ar trebui să fie una dintre priorități. Un alt subiect abordat a fost majorarea cotei reduse de TVA de la 8% la 12% pentru produsele agricole și sectorul HoReCa, măsură propusă pentru 2027.

Reprezentantul Asociației AgroCereale, Igor Stoica, a cerut consultări suplimentare înainte de adoptarea măsurii și a pledat pentru implicarea experților locali. Amalgamarea voluntară a fost un alt subiect discutat în cadrul prezentării raportului. Primarul orașului Ștefan Vodă, Vladislav Cociu, a atras atenția asupra modului de aplicare a reformei și a necesității consultării publice a comunităților.

Experta în dezvoltare regională și locală Marina Albu a susținut că reforma trebuie să fie însoțită de o evaluare a impactului asupra oamenilor și comunităților. La capitolul justiție, raportul indică progrese în procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor, cunoscut drept vetting, dar susține că evaluarea procurorilor și recuperarea bunurilor infracționale înregistrează întârzieri semnificative.

Avocatul Vitali Catană a pledat pentru modificări legislative care să contribuie la realizarea reformelor din domeniul justiției.

La rândul său, Olesea Stamate a declarat că vettingul nu poate fi considerat, de unul singur, o reformă a justiției, ci doar un posibil element al acesteia. Raportul nu se limitează la domeniile în care autorii au identificat întârzieri.

Printre rezultatele menționate se numără deschiderea, în iunie 2026, a primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor pentru specialitățile prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei și extinderea unor facilități fiscale pentru studii și perfecționare profesională.

În economie sunt menționate extinderea granturilor pentru antreprenori prin ODA și progresele în acordurile bilaterale de pensii. În domeniul energetic, autorii indică progrese privind interconectarea electrică și finalizarea lucrărilor la linia Vulcănești–Chișinău.

Pentru al doilea an de mandat, Mișcarea Civică „Construim înCREDere” propune un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene și responsabili, raportări semestriale privind programul de guvernare, reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot și un calendar fiscal predictibil pentru următorii patru ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.