Curtea de Conturi a efectuat un audit asupra activitățile desfășurate de către autoritățile responsabile pentru asigurarea utilizării eficiente a produselor de uz fitosanitare și a fertilizanților (PUFF). Auditul a fost efectuat pentru a garanta securitatea produselor alimentare de origine vegetală. Prin urmare, comisia de audit a constatat că în ultima perioadă, PUFF sunt tot mai utilizate în Republica Moldova, iar utilizare a acestor produse a depășit limita admisibilă. Acest lucru se întâmplă din cauza numeroasor provocări prin care trece agricultura țării, printre care, condițiile climatice, economice și sociale.

Prin urmare, Comisia de audit a analizat activitatea instituțiilor implicate în procesul de gestrionare a produselor de uz fitosanitare și a fertilizanților. S-a constatat că autoritățile nu dețin informații comprehensive și totalizate privind cantitatea, tipul, producătorul, termenul de valabilitate a tuturor PUFF pasibili de a fi utilizați pe teritoriul țării.

Mai mult, auditul a constatat că normele în vigoare conțin ambiguități privind procedura de inspecție a PUFF la import, astfel încât pun în dificultate atât inspectorii ANSA cât și agenții economici importatori. La fel, nu sunt desfășurate proceduri de verificare calitativă a PUFF importate. Notificarea de import eliberată de ANSA nu are termen de valabilitate, ceea ce permite efectuarea importului PUFF nelimitat, iar volumul importurilor a acestor produse este lipsit de o planificare și supraveghere adecvată.

Importul de PUFF se efectuează pe parcursul întregului an. Produsele nu sunt utilizate imediat, dar sunt puse în depozite pentru păstrare, distribuire și comercializare. În acest sens, ecperții spun că depozitarea acestor produse sunt permise doar în spații special amenajate, înregistrate oficial de către ANSA. Prin urmare, echipa de audit a vizitat un depozit unde au identificat numeroase deficiențe care pun în pericol sănătatea oamenilor și a mediului ambiant. Depozitul este amplasat în imediată apropiere a râului Bâc, la doar 300 metri, și riscă să se surpe.

Numărul depozitelor cu PUFF a crescut semnificativ în perioada anilor 2018 – 2020, de la 193 până la 308 de unități. În același timp, cei de la ANSA nu au date privind numărul depozitelor funcționale, cât și a celor a căror activitate este sistată.

În comercializare, ANSA nu deține informații privind agenții economici care vînd PUFF. De asemenea vânzarea acestor produse este disponibilă pentru toată populația, comercializarea nefiind strict limitată.

De asemenea, potrivit raportului, ANSA nu deține informații privind stocurile de PUFF utilizate sau rămase, precum și stocurile confiscate de către serviciul vamal sau Fiscal.

În concluzie, șefa echipei de audit, Viorica Verdeș a menționat că monitorizarea și gestionarea întregului proces privind PUFF nu sunt suficiente pentru a face față condițiilor impuse de legislația națională, de obligațiile internaționale asumate și de tendințele în creșterea standardelor de calitate. Prin urmare, prin mecanismul de gestiune a PUFF care există la moment, autoritățile responsabile nu pot garanta pe deplin inofensivitatea acestora în produsele alimentare de origine vegetală.

#audit #Curtea de Conturi #fertilizanți #produse de uz fitosanitar

O discuție tensionată a avut loc în platoul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV, unde invitații au vorbit despre dronele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și despre capacitatea sistemelor existente de a le detecta. Consilierul PAS din Durlești, Oleg Popușoi, viceprimarul municipiului Chișinău, Victor Pruteanu, și fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, au avut un schimb de replici pe tema eficienței radarului și a măsurilor necesare pentru protejarea spațiului aerian.

Victor Pruteanu a criticat autoritățile pentru faptul că Republica Moldova dispune de un radar pentru care au fost cheltuite milioane de euro, dar care, în opinia sa, nu a reușit să detecteze toate dronele care au survolat teritoriul țării.

„Noi avem un radar de aproximativ 15 milioane de euro. Întrebarea este: care sunt capacitățile și limitele acestui sistem dacă până acum nu puteau fi văzute și detectate toate dronele?”, a declarat Victor Pruteanu.

În replică, Oleg Popușoi a susținut că, în urmă cu aproximativ șapte ani, Republica Moldova nu avea capacitatea de a detecta dronele mici care zboară la altitudini joase.

„Cu șapte ani în urmă, noi, în general, nu aveam capacitatea de a vedea aceste drone. La moment, noi putem să le vedem”, a declarat Popușoi.

Dorin Chirtoacă a subliniat că radarul este doar una dintre componentele necesare pentru protejarea spațiului aerian și că autoritățile au nevoie și de un sistem eficient de alertare, dar și de mijloace de interceptare.

„Noi avem nevoie de radar, nu se discută, și foarte bine că este, dar noi avem nevoie de alertă. Iar după aceea avem nevoie de mijloace de interceptare”, a declarat Chirtoacă.

Invitații au discutat și despre sistemul național de alertare MD-ALERT, precum și despre sprijinul de 120 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană ale Republicii Moldova.

Totodată, în cadrul emisiunii s-a atras atenția că tehnologiile utilizate de drone evoluează rapid, iar sistemele de detectare și apărare trebuie adaptate constant la noile tipuri de amenințări.