Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Raport global PNUD. Tot mai mulți oameni se simt îngrijorați de viitor, chiar și în cele mai bogate țări ale lumii

08 Feb. 2022, 10:36
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
08 Feb. 2022, 10:36 // Societate //  Realitatea.md

Un nou raport PNUD privind securitatea umană, publicat pe 8 februarie 2022, constată că starea de nesiguranță se amplifică în rândul oamenilor. Rezultatele fac apel la solidaritate și la reorientarea eforturilor de dezvoltare.

Raportul „Noile provocări pentru securitatea umană în lume” constată că starea de siguranță și securitate a oamenilor este la un nivel scăzut în aproape toate țările, inclusiv în cele mai bogate dintre ele, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani. Cei care beneficiază de cele mai înalte niveluri de sănătate, bunăstare și performanță educațională raportează o anxietate și mai mare decât acum 10 ani.

Pentru a aborda această neconcordanță dintre dezvoltare și siguranța percepută, raportul face apel la o solidaritate mai mare între țări și la o nouă abordare a dezvoltării, una care să le permită oamenilor să trăiască cu demnitate, fără lipsuri, frică, anxietate.

„În pofida faptului că suntem la nivel global tot mai prosperi, majoritatea oamenilor se simt îngrijorați de viitor, iar aceste sentimente au fost probabil agravate de pandemie”, a declarat Achim Steiner, administratorul PNUD. „Urmărind o creștere economică necontrolată, continuăm să distrugem lumea noastră naturală, în timp ce inegalitățile se aprofundează, atât în interiorul țărilor, cât și între țări. Este timpul să recunoaștem că societățile trăiesc un stres intens și să redefinim ce înseamnă progresul. Avem nevoie de un model de dezvoltare calibrat, bazat pe ideea protejării și refacerii planetei noastre, cu noi oportunități durabile pentru toți.”

Este tot mai probabil că schimbările climatice vor deveni principala cauză de deces în întreaga lume. Chiar dacă vom reduce moderat nivelul de emisii, aproximativ 40 de milioane de oameni ar putea muri până la sfârșitul secolului, din cauza schimbărilor de temperatură.

Raportul examinează un grup de provocări care au devenit tot mai acute în ultimii ani, inclusiv cele accentuate de tehnologiile digitale, inegalități, conflicte și capacități scăzute ale sistemelor de sănătate de a face față noilor provocări, cum ar fi pandemia COVID-19.

Autorii raportului susțin că, pentru a face față acestor provocări, va fi necesar ca factorii de decizie să ia în considerare protejarea, abilitarea și solidaritatea, astfel încât securitatea umană, grija pentru planetă și dezvoltarea umană să funcționeze în tandem și nu una împotriva alteia. Acest lucru înseamnă că soluționarea unei probleme nu ar trebui să le agraveze pe altele.

„Un element-cheie pentru realizarea recomandărilor evidențiate în raport este crearea unui sentiment mai puternic de solidaritate globală, bazat pe ideea de siguranță comună. Aceasta înseamnă că o comunitate poate fi în siguranță doar dacă și celelalte comunități sunt în siguranță. Acest lucru este evident în cazul actualei pandemii: națiunile sunt în mare măsură neputincioase în a împiedica noile mutații ale acestui coronavirus să treacă granițele”, a declarat Asako Okai, secretară generală adjunctă a ONU și directoare a Biroului pentru situații de criză al PNUD.

Raportul remarcă, de asemenea, corelația puternică dintre scăderea nivelului de încredere și starea de nesiguranță. Persoanele cu un nivel mai înalt de nesiguranță percepută sunt de trei ori mai predispuse să nu aibă încredere în alți oameni.

Alte constatări ale raportului sunt:

  1. Țările mai dezvoltate tind să valorifice mai mult beneficiile presiunilor planetare și să sufere mai puțin din cauza consecințelor acestora, ceea ce evidențiază modul în care schimbările climatice adâncesc și mai mult inegalitățile.
  2. Aproximativ 1,2 miliarde de persoane trăiesc în zone afectate de conflicte, dintre care aproape jumătate (560 de milioane) în țări care de obicei nu sunt considerate fragile, ceea ce indică faptul că ideile tradiționale cu privire la țările cele mai vulnerabile la conflicte trebuie revizuite.
  3. În 2021, în pofida celui mai mare PIB mondial din istorie și în pofida faptului că vaccinurile împotriva COVID-19 devin mai ușor disponibile în unele țări, speranța de viață la nivel mondial a scăzut pentru al doilea an consecutiv – în scădere cu aproximativ un an și jumătate, în medie, în comparație cu timpurile pre-COVID.
  4. Există decalaje mari și în creștere între sistemele de sănătate din diferite țări. Potrivit noului Indice al Universalității asistenței medicale, între 1995 și 2017, a crescut inegalitatea în ceea ce privește performanța asistenței medicale între țările cu o dezvoltare umană scăzută și cele cu o dezvoltare umană foarte ridicată.

Conceptul de securitate umană, introdus pentru prima dată în Raportul PNUD privind dezvoltarea umană din 1994, a semnalat o îndepărtare radicală de la ideea că securitatea oamenilor ar trebui evaluată doar prin prisma securității teritoriale, subliniind importanța nevoilor de bază ale oamenilor, a demnității lor și a siguranței lor pentru a trăi în siguranță.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!