Industriile majore, cum ar fi industria farmaceutică şi cea agricolă, sunt în mare măsură responsabile pentru această ameninţare în creştere, conducând, din neatenţie, agenţii patogeni periculoşi să evolueze pentru a depăşi barierele impuse de medicamentele disponibile în prezent, se arată în cel mai recent raport pe probleme de sănătate publică al ONU.

Antimicrobienele, care includ antibiotice, antivirale, antifungice şi antiparazitare sunt utilizate în mod obişnuit pentru a preveni şi trata infecţiile la oameni, animale şi culturi. Cu toate acestea, utilizarea excesivă şi abuzul lor a dus la dezvoltarea rezistenţei antimicrobiene (AMR) în lume, unde microorganismele devin rezistente la tratamente care au fost cândva eficiente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

AMR a fost identificat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept una dintre primele 10 ameninţări la adresa sănătăţii globale, cu potenţialul de a provoca daune semnificative sănătăţii umane, securităţii alimentare şi mediului.

În 2019, se estimează că 1,3 milioane de decese au fost legate direct de infecţiile rezistente la medicamente; aproape 5 milioane de decese au fost asociate cu AMR. În acest ritm, cercetătorii estimează că până în 2050 ar putea exista până la 10 milioane de decese suplimentare pe an, relatează abc News.

#AMR #medicamente #ONU

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.