Republica Moldova s-a clasat pe locul 78 din 180 de țări incluse în clasamentul IPC 2024 (Indicele Percepției Corupției 2024), înregistrând un scor de 43 de puncte. Printre „vecinii de clasament” ai Moldovei sunt Bulgaria, China (cu scoruri ale IPC de 43 de puncte), Albania (42). Pentru comparație: Estonia a înregistrat un scor al IPC de 76 de puncte, Lituania (63), Letonia (59), România (46), Ungaria (41).

În fruntea clasamentului IPC 2024, pentru al șaptelea an la rând, se află Danemarca cu un scor al indicelui de 90 de puncte, fiind urmată de Finlanda (88) și Singapore (84). Țările cu cele mai mici scoruri sunt țări fragile, afectate de conflicte, cum ar fi: Sudanul de Sud (8), Somalia (9), Venezuela (10), Siria (12).

În ultimii 5 ani, câteva țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile IPC: Coasta de Fildeș (45), Republica Dominicană (36), Kosovo (44), Kuweit (46), Maldive (38), Moldova (43) și Zambia (39). În același timp, scăderi semnificative ale indicelui le-au înregistrat Austria (67), Elveția (81), Regatul Unit (71), Belgia (69), Statele Unite ale Americii (65), Belarus (33), Kârgâzstan (25), Rusia (22), Sri Lanka (32), și Venezuela (10).

Corupția și criza climatică

Corupția și criza climatică, două dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea, sunt strâns legate între ele. Pe fundalul încălzirii globale record și a evenimentelor meteorologice extreme, erodarea democrației și declinul leadership-ului mondial în acest domeniu au agravat situația în lupta împotriva crizei climatice. Corupția face această luptă mult mai dificilă. Majoritatea țărilor foarte vulnerabile la schimbările climatice au un scor al IPC sub 50 de puncte.

Transparency International atrage atenția asupra faptului că miliardele de dolari din fondurile destinate climei riscă să fie furate sau utilizate abuziv. Un număr enorm de oameni sunt expuși unui risc nejustificat, întrucât corupția afectează proiectele climatice menite să îi protejeze. În Africa de Sud (41) peste 56 mil.$ sunt furați lunar de la Eskom, furnizorul de energie de stat. În Somalia (9), schimbările climatice au făcut ravagii în economia agricolă a țării. Crește și costul uman al corupției – activiștii de mediu devin adesea ținta intimidărilor, violenței și chiar crimelor – aproape toate cele 1013 crime contra apărătorilor de mediu din 2019 au avut loc în țări cu scoruri ale IPC sub 50 de puncte. În această situație comunitatea internațională trebuie să întreprindă măsuri dure de sporire a transparenței și responsabilității pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Indicele Percepției Corupției 2024 (IPC 2024), lansat de Transparency International, arată că nivelul global al corupției rămâne alarmant de înalt, iar eforturile de reducere a acestuia slăbesc. Clasamentul IPC 2024 include 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

Peste 2/3 din țările incluse în clasamentul IPC 2024 au înregistrat scoruri sub 50 de puncte. Aproape 6,8 miliarde de oameni trăiesc în țări cu asemenea scoruri ale IPC, ceea ce este echivalent cu 85% din populația mondială de 8 miliarde. Media globală a indicelui a rămas neschimbată – 43 de puncte, subliniind necesitatea unor acțiuni urgente împotriva corupției și avertizând asupra unui pericol global critic în calea implementării acțiunilor climatice.

#clasament #coruptie #Moldova

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.