Traiectoria ascendentă a ratei anuale a prețurilor la combustibili și carburanți a continuat în trimestrul doi al anului curent, în contextul creșterii prețurilor la petrol, precum și al dinamicii ratei de schimb în perioada aprilie-iunie 2021. Constatarea se conține în raportul asupra inflației, august 2021, prezentat de Banca Națională a Moldovei, scrie IPN. Potrivit acestuia, în perioada următoare, prețurile la combustibili și carburanți sunt marcate de o incertitudine sporită cauzată atât de volatilitatea prețurilor la petrol pe piața internațională, dar și de impactul noii Metodologii de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere.

În raport se denotă că rata anuala a prețurilor la combustibili și carburanți a înregistrat o majorare de la 5,7% în luna martie 2021 până la 18,1% în luna iunie 2021 sub influența creșterii prețurilor la carburanți, dar și a subcomponentei „gaze lichefiate”.

Rata medie anuala a prețurilor la combustibili și carburanți în trimestrul doi al anului curent a constituit 15,7%, fiind cu 16,9 puncte procentuale superioară celei din trimestrul unu al anului. Evoluția respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea prețurilor la „carburanți” ca rezultat al creșterii prețurilor la benzină și motorină efectuate de stațiile PECO pe parcursul trimestrului respectiv, fapt ce a fost susținut de majorarea prețurilor internaționale la petrol în trimestrul doi al anului 2021, dar și de deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA.

În acest sens, prețul mediu la petrol (Urals) a constituit 66,8 USD/baril, fiind cu 12,2% superior celui din trimestrul unu al anului, iar rata de schimb MDL/USD s-a depreciat cu 1,9% în perioada de referință.

Totodată, pe parcursul trimestrului doi, prețurile la „gaze lichefiate” și „lemne, vreascuri etc.” au exercitat un impact pozitiv asupra ratei anuale a prețurilor la combustibil și carburanți.

#carburanti #combustibil #pret

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.