Scenariu înfricoșător pentru bucureșteni în cazul unui cutremur de peste 7 pe Richter. Potrivit unui document întocmit de Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București, s-ar înregistra peste 6.500 de morți și peste 16.000 de răniţi grav. Cel puțin o sută de clădiri s-ar prăbuși, însă numărul celor care nu ar mai putea fi locuite temporar ar depăși 20.000. Presa română scrie că autoritățile au planuri și proiecte de lege, însă nicio măsură concretă care să fie aplicată imediat. „La următorul cutremur vom avea și surprize: vom vedea clădiri noi care pică și altele cu bulină care nu pică”, explică un specialist în structura clădirilor cu risc seismic.

În plus, riscului și indolenței autorităților se adaugă lipsa de educație a populației, suplinită printr-un proiect al pompierilor, care merg în școli să îi învețe pe cei mici cum să reacționeze în caz de cutremur. Mai grav e că, într-o situație limită, salvatorii sunt cei mai expuși riscului: o treime din spitalele din București și mai multe unități ISU funcționează în clădiri cu rezistență slabă sau chiar cu bulină roșie.

Aproximativ 23.000 de clădiri de locuit din București ar fi puternic avariate în cazul unui cutremur major, iar alte o mie s-ar prăbuși la pământ. În plus, 100 de blocuri cu opt etaje ar fi de asemenea distruse.

La asta se adaugă o treime din unitățile sanitare, parte din unitățile de pompieri, dar și școli și grădinițe care funcțioenază în clădiri cu risc seismic. Acuzată într-un raport recent al Curții de Conturi că nu ia suficiente măsuri pentru a limita efectele unui cutremur major, administrația locală face planuri de consolidare.

Nicușor Dan – primarul general al Bucureștiului: Există mulți bani în PNRR și noi am aplicat și cu clădiri publice și cu blocuri de locuințe private care o să primească finanțare integrală din PNRR, am aplicat cu proiecte de 50 de milioane de euro.

Matei Sumbasacu – inginer, specialist în structura clădirilor cu risc seismic: La următorul cutremur vom avea și surprize: vom vedea clădiri noi care pică și altele cu bulină care nu pică. Asta face parte din incertitudinea inerentă în ingineria seismică.

4 din 10 români nu știu ce să facă în caz de cutremur

O altă problemă a fost scoasă la iveală de un sondaj făcut anul trecut – bucureștenii nu știu regulile elementare de reacție în caz de seism. Mai exact, 40% din populație nu știe ce să facă și ce să nu facă în timpul și imediat după cutremur.

Raed Arafat – șeful DSU din România: Dacă are loc un cutremur și e un cutremur major noi avem concepția de intervenție la cutremur cu o mobilizare națională la nivelul IGSU și a serviciilor de urgență prevede o intervenție cu o forță majoră și prevede toate mecanismele inclusiv de solicitare de sprijin internațional pt problemele de cautare salvare.

Cele mai vulnerabile persoane în caz de un cutremur cu magnitudini mari sunt persoanele de până la 19 ani și persoanele de la 60 de ani în sus.

Un simulator unic în România îi învață pe cei mici cum să reacționeze în cazul unui cutremur. De când a apărut, aproape trei mii de copiii au parcurs toate etapele de instruire.

Daniel Vasile – purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) din România: Dacă este să preluăm această situație unde copiii sunt acasă acest simulator arată foarte bine ceea ce ar trebui să facă: să sune la 112, cum să scoată și să deconecteze de la sursa de electricitate un aparat de gătit, cum ar trebui să utilizeze stingătorul pentru a stinge un incendiu și alte situații practice ca elemente introductive.

Tot la capitolul planuri sunt și două proiecte de lege, care avansează greoi: unul ar urma să interzică închirierea clădirilor cu bulină, iar altul ar trebuie să reglementeze consolidarea clădirilor cu risc pe banii statului.

Amintim că, pe data de 31 ianuarie 2020, a avut loc un cutremur de 5.2 Mw V. în Vrancea. S-a resimțit la București, dar cel mai important și în Republica Moldova, chiar în Est, aproape de Ucraina.

#București #cutremur #Republica Moldova

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.