În anul 2022, ofițerii de investigație ai Centrului Național Anticorupție (CNA) au depistat 539 de infracțiuni, dintre acestea 372 grave și 10 deosebit de grave. De asemenea, au fost examinate 61 de contravenții.

De asemenea, în perioada menționată, organul de urmărire penală al CNA a avut în gestiune 1 168 de cauze penale, dintre acestea 306 au fost finalizate, iar 181 de cauze au fost deferite justiției. Au mai fost examinate 863 de procese penale care au generat 867 de cazuri penale pornite.

Datele sunt prezentate în raportul de activitate al CNA pentru anul 2022. Documentul a fost audiat, astăzi, de membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în comun cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități. Informația a fost prezentată de directorul instituției, Iulian Rusu.

„Raportul prezentat conține și informații privind activitatea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Astfel, pe parcursul anului trecut, de către Agenție au fost luate la evidență 645 de bunuri sechestrate, în valoare totală de 790.065.784,87 lei. În rezultatul efectuării examinărilor în cadrul investigațiilor financiare paralele în vederea recuperării bunurilor infracționale, desfășurate în cadrul a 103 cauze penale, au fost evaluate 1470 de bunuri infracționale în valoare totală de 1.933.432.579,90 lei. Pe parcursul anului 2022, de către CNA au fost avizate și expertizate 1 298 de proiecte. Au fost întocmite 821 de rapoarte de expertiză anticorupție și au fost expediate 477 de avize asupra proiectelor de acte normative”, anunță legislativul.

La final, directorul Centrului Național Anticorupție s-a referit la prioritățile pentru anul 2023, printre care se regăsesc continuarea activității de investigare a cazurilor de rezonanță; oferirea suportului Procuraturii Anticorupție cu referire la partea de analitică, investigații financiare paralele, expertiză; combaterea fenomenului corupției în domeniul energetic, construcțiilor, achizițiilor publice, în procesul de gestionare a fondurilor externe etc.

RAPORTUL de activitate pentru anul 2022 al Centrului Național Anticorupție urmează a fi prezentat în plenul Parlamentului.

În anul 2021, ARBI al CNA a aplicat sechestre pe 865 de bunuri, în valoare totală de 736 milioane de lei. În anul 2020, ARBI a aplicat sechestre pe bunuri în valoare de peste 1,5 miliarde de lei.

#2022 #activitate #CNA #raport

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.