În anul 2022, ofițerii de investigație ai Centrului Național Anticorupție (CNA) au depistat 539 de infracțiuni, dintre acestea 372 grave și 10 deosebit de grave. De asemenea, au fost examinate 61 de contravenții.

De asemenea, în perioada menționată, organul de urmărire penală al CNA a avut în gestiune 1 168 de cauze penale, dintre acestea 306 au fost finalizate, iar 181 de cauze au fost deferite justiției. Au mai fost examinate 863 de procese penale care au generat 867 de cazuri penale pornite.

Datele sunt prezentate în raportul de activitate al CNA pentru anul 2022. Documentul a fost audiat, astăzi, de membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în comun cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități. Informația a fost prezentată de directorul instituției, Iulian Rusu.

„Raportul prezentat conține și informații privind activitatea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Astfel, pe parcursul anului trecut, de către Agenție au fost luate la evidență 645 de bunuri sechestrate, în valoare totală de 790.065.784,87 lei. În rezultatul efectuării examinărilor în cadrul investigațiilor financiare paralele în vederea recuperării bunurilor infracționale, desfășurate în cadrul a 103 cauze penale, au fost evaluate 1470 de bunuri infracționale în valoare totală de 1.933.432.579,90 lei. Pe parcursul anului 2022, de către CNA au fost avizate și expertizate 1 298 de proiecte. Au fost întocmite 821 de rapoarte de expertiză anticorupție și au fost expediate 477 de avize asupra proiectelor de acte normative”, anunță legislativul.

La final, directorul Centrului Național Anticorupție s-a referit la prioritățile pentru anul 2023, printre care se regăsesc continuarea activității de investigare a cazurilor de rezonanță; oferirea suportului Procuraturii Anticorupție cu referire la partea de analitică, investigații financiare paralele, expertiză; combaterea fenomenului corupției în domeniul energetic, construcțiilor, achizițiilor publice, în procesul de gestionare a fondurilor externe etc.

RAPORTUL de activitate pentru anul 2022 al Centrului Național Anticorupție urmează a fi prezentat în plenul Parlamentului.

În anul 2021, ARBI al CNA a aplicat sechestre pe 865 de bunuri, în valoare totală de 736 milioane de lei. În anul 2020, ARBI a aplicat sechestre pe bunuri în valoare de peste 1,5 miliarde de lei.

#2022 #activitate #CNA #raport

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china