Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit, luni seară, despre cele două conversații pe care le-a avut cu Donald Trump și apoi cu Donald Trump și alți lideri europeni, printre care șefi de stat și guvern din Franța, Italia și Germania, dar și cu șefa Comisiei Europene. Președintele ucrainean i-a transmis liderului de la Casa Albă că Ucraina „a fost mereu pregătită de pace” și că răspunsul va trebui să vină din partea rușilor, scrie antena3.ro.

„Am vorbit cu președintele Statelor Unite de două ori azi. Prima dată, am avut o discuție bilaterală înainte de conversația sa cu șeful Rusiei, apoi am vorbit împreună cu liderii europeni – președintele Emmanuel Macron, prim-ministra Giorgia Meloni, cancelarul federal Friedrich Merz, președintele Alexander Stubb și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Acesta este un moment definitoriu. Lumea poate să vadă acum dacă liderii ei sunt capabili să obțină un armistițiu și să câștige o pace reală și durabilă.

La începutul conversației noastre bilaterale, i-am reafirmat președintelui Trump disponibilitatea Ucrainei față de un armistițiu deplin și necondiționat, așa cum s-a vorbit, mai ales de Statele Unite. Este important să nu diluăm această propunere. Dacă rușii nu sunt pregătiți să se oprească din omorât, trebuie să impunem sancțiuni mai dure. Presiunea pe Rusia o va împinge să meargă spre o pace adevărată – asta e evident pentru toată lumea.

Am reiterat și că Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia în orice format care poate să aducă rezultate. În Turcia, la Vatican, în Elveția – noi luăm în considerare toate posibilele gazde. Nu sunt necesare eforturile pentru a convinge Ucraina, reprezentanții noștri sunt pregătiți să ia decizii reale la negocieri. Ce avem nevoie este ca și Rusia să fie la fel de pregătită să vină la discuții reale.

Împreună cu liderii europeni, am discutat și pașii ulteriori, în principal întâlnirile dintre negociatori și evaluările obiective ale propunerilor fiecărei părți. Fiecare propunere de la masă merită o evaluare sinceră și, de aceea, procesul de negocierie trebuie să implice și reprezentanți americani și europeni la un nivel adecvat.

Este crucial pentru noi toți ca SUA să nu se îndepărteze de discuții și de obiectivul păcii pentru că singurul care ar profita din asta ar fi Putin. Le mulțumesc tuturor celor care susțin această abordare.

Dacă Rusia refuză să se oprească din a ucide, dacă refuză să-i elibereze pe prizonierii de război și pe ostatici, dacă Putin vine cu revendicări nerealiste, asta înseamnă că Rusia continuă să tragă de timp și merită ca Europa, America și lumea să acționeze în consecință, inclusiv cu și mai multe sancțiuni.

Rusia trebuie să oprească războiul acolo unde l-a început și poate să facă asta oricând. Ucraina a fost mereu pregătită pentru pace”, a scris președintele ucrainean pe X (fost Twitter).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinții Statelor Unite și al Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, au avut luni o convorbire telefonică de două ore pe subiectul războiului din Ucraina. Înainte de a vorbi cu Putin, Trump l-a sunat pentru „câteva minute” pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

După convorbire, liderul de la Kremlin a transmis Kievului să găsească „compromisuri care să convină tuturor părţilor”, pentru a ajunge la o soluție în Ucraina.

#Putin #razboi #Rusia #Zelenski

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.