Bulgaria renunţă la data ţintă – ianuarie 2024 – pentru adoptarea euro, a anunţat vineri, 17 februarie curent, ministrul de Finanţe, Rossitsa Velkova, adăugând că ţara ar putea adera la zona euro în 2025, transmite Reuters.

„Nu ne-am îndeplinit angajamentele pentru intrarea în zona euro şi trebuie să îndeplinim criteriile privind inflaţia”, le-a pus jurnaliştilor Velkova.

Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, ar atrage mai multe investiţii străine şi ar ajuta ţara să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro.

Obiectivul Bulgariei era să adere la zona euro din 2024 dar ţara se confruntă cu turbulenţe politice, în aprilie fiind organizată a cincea rundă de alegeri din ultimii doi ani.

Velkova a explicat că Bulgaria nu îndeplineşte criteriile privind inflaţia şi nici nu a adoptat schimbările necesare în legislaţie.

„Nu ne-am îndeplinit angajamentele pe care le-am făcut când ne-am alăturat mecanismului ERM-2 (anticamera euro) şi nu îndeplinim criteriile privind inflaţia”, a declarat ministrul de Finanţe, potrivit Agerpres.

Dacă nu va exista claritate privind ţinta de aderare la euro în următoarea jumătate de an, impactul asupra ratingurilor ţării va fi unul negativ, a avertizat oficialul bulgar. Totuşi, a adăugat Velkova, ţara încă ar putea face eforturi să finalizeze adoptarea euro de la mijlocul anului viitor, dacă îndeplineşte criteriile necesare.

Luna aceasta, agenţia de evaluare financiară Moody’s a confirmat la „Baa1” ratingul Bulgariei pe termen lung, în valută şi monedă locală, cu perspectivă stabilă, şi a apreciat că ţara încă îşi poate îndeplini obiectivul de aderare la euro din 2024, iar scenariul principal indică faptul că acest proces va fi probabil întârziat cel puţin până în 2025.

Confirmarea ratingului Bulgariei vine pe fondul aşteptărilor Moody’s că actuala criză energetică din Europa nu va slăbi semnificativ situaţia fiscală şi economică a ţării, dar agenţia avertizează asupra riscurilor la adresa eficacităţii Guvernului şi a progreselor în domenii cheie din cauza perioadei prelungite de instabilitate politică.

Sprijinul faţă de profilul de creditare al Bulgariei rezultă din perspectiva adoptării euro, în pofida riscului întârzierii procesului dincolo de 2024, se arată în comunicatul Moody’s.

Perspectiva stabilă reflectă aşteptările Moody’s privind fluctuaţii relativ reduse ale principalilor indicatori economici şi fiscali ai ţării, în următoarele 12-18 luni. De asemenea, reflectă echilibrul riscurilor între potenţialele efecte negative asupra profilului de creditare, cauzate de situaţia politică din ţară, şi potenţialele efecte pozitive ale eventualei adoptări a monedei unice.

Analiştii Moody’s estimează că economia bulgară a înregistrat o creştere de 2,7% în 2022, urmată de o încetinire la 1,4% în 2023, în timp ce rata inflaţiei ar urma să scadă la 6% la finalul lui 2023, de la 14,3% la sfârşitului anului trecut. Deficitul bugetar al Bulgariei ar urma să rămână stabil, la 3% din PIB în 2023 şi 2024, în timp ce nivelul datoriei guvernamentale ar urma să crească uşor, la 23,8% din PIB şi 24,7% din PIB la finalul lui 2023, şi respectiv, la finalul lui 2024.

Agenţia de evaluare financiară va revizui în creştere ratingul Bulgariei dacă se va înregistra o sporire a perspectivelor de creştere a economiei pe termen lung, în urma îmbunătăţirii mediului instituţional şi a infrastructurii, precum şi în urma intrării ţării la zona euro.

Agenţiile de rating Standard & Poor’s şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) „BBB”, au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

#Bulgaria #Euro

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.