În Republica Moldova, rata cuplurilor care merg la oficiul stării civile pentru a se căsători este în scădere, însă cifra celor care ajung acolo pentru a divorța, anual, este în creștere. Printre principalele motive sunt infidelitatea, consumul de alcool și problemele financiare. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, pe parcursul anului 2023, în țară au fost înregistrate cu aproape 2.500 de căsătorii mai puțin, comparativ cu 2022. Între timp, statistica pe divorțuri a crescut cu aproape 600 de cazuri, în 2023.

Specialiștii, psihologii în special, susțin că sunt cinci motive serioase pentru care, cel mai des, cuplurile din țara noastră ajung să se despartă.

Infidelitatea, unul dintre principalele motive de divorț. Când unul dintre parteneri trădează încrederea celuilalt, relația suferă foarte mult și de multe ori nu se mai poate repara.
Consumul de alcool sau droguri, acest lucru poate duce la comportamente iresponsabile și violente, afectând grav relația. Aceste obiceiuri creează conflicte frecvente și probleme de sănătate pentru ambii parteneri.
Violența domestică, fie că este fizică, emoțională sau psihologică, este un motiv serios de divorț. Un astfel de mediu nesigur și toxic obligă adesea victimele să caute separarea pentru siguranța lor.
Problemele financiare și instabilitatea financiară sunt factori importanți care duc la divorț. Diferențele în gestionarea banilor și stresul legat de dificultățile economice pot crea tensiuni mari în cuplu.
Incompatibilitatea. Diferențele de personalitate, valori și obiective de viață pot face dificilă menținerea unei relații. Când partenerii nu reușesc să găsească un teren comun și să facă compromisuri, relația poate deveni insuportabilă.

Totodată, potrivit specialiștilor, cele mai multe divorțuri au loc în perioada 5 – 9 ani de căsătorie. În 2023, 2.295 de cupluri aflate în acest interval au divorțat. Psihologul Ana Niculăieș spune că a găsit și o explicație de ce cele mai multe cupluri divorțează în această perioadă.

„Criza de cuplu între 5 și 9 ani, cunoscută adesea ca ‘criza de șapte ani’ este frecventă și adesea rezultă din rutină, stres profesional, responsabilități crescute și comunicare deficitară. În această perioadă, relația poate părea mai puțin pasională și satisfăcătoare. Pentru a depăși aceste dificultăți, partenerii trebuie să-și reînnoiască angajamentul, să comunice deschis și să petreacă timp de calitate împreună. Terapia de cuplu și redescoperirea conexiunii inițiale pot consolida relația și transforma criza într-o oportunitate de creștere”, a menționat psihologul.

Ana Niculăieș are și câteva recomandări pentru cupluri.

Cuplurile ar trebui să își exprime gândurile și sentimentele deschis și sincer, evitând critica și blamarea. Ascultarea atentă și empatia sunt esențiale pentru a înțelege perspectiva celuilalt.
Alocarea timpului pentru activități comune care plac ambilor parteneri ajută la întărirea legăturii emoționale. Acestea pot include ieșiri romantice, hobby-uri comune sau discuții relaxante.
În loc să evite conflictele, cuplurile ar trebui să învețe cum să le rezolve într-un mod constructiv. Discutarea problemelor fără a escalada tensiunile și găsirea de soluții prin compromis sunt cheia.
Căutarea ajutorului unui terapeut poate fi benefică pentru identificarea și rezolvarea problemelor. Un specialist poate oferi strategii și tehnici pentru îmbunătățirea relației.
Partenerii ar trebui să împartă echitabil sarcinile domestice și parentale. O distribuție corectă a responsabilităților reduce stresul și resentimentele, promovând o relație mai echilibrată.
Menținerea intimității fizice și emoționale este crucială pentru o relație sănătoasă.
Cuplurile ar trebui să acorde atenție vieții lor sexuale și să își exprime afecțiunea regulat. De asemenea, este important să își împărtășească emoțiile și să fie deschiși unul cu celălalt.
Cuplurile ar trebui să stabilească obiective și planuri comune pentru viitor. Acest lucru ajută la crearea unui sentiment de echipă și la alinierea direcțiilor de viață ale ambilor parteneri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Republica Moldova, în anul 2023, au fost înregistrate 15.730 de căsătorii, în timp ce în 2022 – 18.175 de căsătorii. La capitolul divorțuri, în anul 2023 au fost înregistrate 9.673, iar în anul 2022 – 9.079.

#casatorii #date statistice #divorturi #Moldova #motive

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.