Peste un milion de persoane au fost forţate să-şi părăsească locuinţele din nordul Fâşiei Gaza, unde Israelul continuă să-şi mobilizeze trupele în pregătirea unei posibile ofensive terestre împotriva Hamas.

În acest timp, comunitatea internaţională îşi intensifică eforturile pentru a preveni o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu şi pentru a proteja civilii. Dar determinarea Israelului de a anihila mişcarea islamistă palestiniană după atacul din 7 octombrie şi tensiunile sporite de la graniţa cu Libanul complică şansele de mediere pe termen scurt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Temerile privind o escaladare regională a războiului dintre Israel şi Hamas au crescut duminică, Teheranul avertizând cu privire la perspectiva unei ofensive terestre israeliene în Gaza, în timp ce Washingtonul şi Parisul au cerut Iranului să nu extindă conflictul.

Iranul a avertizat luni despre o posibilă „acţiune preventivă” împotriva Israelului „în următoarele ore”, în timp ce armata israeliană se pregăteşte să lanseze o ofensivă terestră în Fâşia Gaza, informează AFP. Teheranul a avertizat în mod repetat că o invazie la sol a Fâşiei Gaza ar genera un răspuns pe alte fronturi, stârnind temeri în legătură cu o conflagraţie regională.

Poliţia israeliană a anunţat luni că va începe înarmarea civililor pentru a accelera răspunsul în cazul unui atac sau a unei situaţii de criză în oraşele ţării, în a zecea zi a războiului dintre Israel şi organizaţia palestiniană islamistă Hamas, informează AFP.

#Război Hamas-Israel

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.