Războiul din Orientul Mijlociu continuă, în contextul unor mesaje contradictorii venite atât de la Washington, cât și de la Teheran. Președintele SUA, Donald Trump, ar fi transmis Iranului un plan de pace în 15 puncte, însă autoritățile iraniene nu au oferit un răspuns oficial până în prezent, iar pozițiile exprimate public rămân divergente.
Ministrul de Externe iranian a respins ideea unor negocieri directe cu SUA, în timp ce, la Casa Albă, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că Trump poartă „discuții productive” cu Iranul, avertizând totodată că este pregătit să „dezlănțuie iadul” dacă nu se ajunge la un acord.
În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) susține că armata americană a lovit peste 10.000 de ținte în Iran și a distrus aproximativ două treimi din capacitățile de producție militară ale regimului de la Teheran.
Între timp, poziția exprimată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, a stârnit nemulțumiri în mai multe capitale europene. Potrivit digi24.ro, acesta și-a exprimat sprijinul pentru acțiunile SUA, sugerând că aliații europeni se vor „uni” pentru a răspunde apelului Washingtonului de a desfășura resurse navale în Strâmtoarea Ormuz.
Declarațiile sale au fost criticate de mai mulți diplomați europeni, care au avertizat asupra riscurilor implicării într-un conflict ce nu este susținut unanim la nivelul Uniunii Europene.
„Ne pune într-o situație cu adevărat stânjenitoare și inconfortabilă”, a declarat un diplomat UE.
Mai multe state europene au respins apelul lui Trump, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat tranșant: „Acesta nu este războiul nostru”.
În același timp, oficiali din Germania, Italia și Spania și-au exprimat rezervele față de conflict, în timp ce președintele german Frank-Walter Steinmeier a calificat situația drept „o greșeală dezastruoasă din punct de vedere politic” și „un război cu adevărat evitabil, inutil”.
De asemenea, șeful Statului Major al Apărării al Franței, Fabien Mandon, a criticat lipsa de coordonare din partea SUA: „devin din ce în ce mai imprevizibile și nici măcar nu se obosesc să ne informeze atunci când decid să lanseze operațiuni militare”.
Un oficial NATO a subliniat că Alianța nu este implicată direct în conflict, dar monitorizează atent situația pentru a asigura securitatea statelor membre.
În paralel, unele state europene, în special Franța, și-au exprimat disponibilitatea de a participa la misiuni navale în Strâmtoarea Ormuz după încheierea conflictului, pentru a proteja rutele comerciale esențiale pentru transportul global de petrol și gaze.
Conflictul a avut deja efecte economice semnificative, contribuind la creșterea prețurilor la energie și amplificând presiunile asupra economiilor europene.
