Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Război în Ucraina: 3 ani de la invazia Rusiei. Bilanțul devastator al unui conflict care a schimbat lumea

24 Feb. 2025, 06:00
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
24 Feb. 2025, 06:00 // Actualitate //  Realitatea.md

Luni, 24 februarie, se împlinesc exact trei ani de când Federația Rusă a invadat Ucraina, declanșând cel mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial. Cu sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați și un teritoriu devastat, Ucraina continuă să lupte pentru libertate, în timp ce lumea privește cu speranță către un posibil sfârșit al tragediei.

Cum a început totul?

La 24 februarie 2022, în primele ore ale dimineții, Rusia a lansat o invazie pe scară largă asupra Ucrainei, după luni de tensiuni și amenințări. Președintele rus, Vladimir Putin, a justificat atacul printr-un discurs în care a susținut că Ucraina trebuie „demilitarizată și denazificată”, o retorică menită să justifice agresiunea.

În realitate, rădăcinile conflictului se află mult mai adânc în istorie. În 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea, iar în regiunile Donețk și Lugansk au izbucnit lupte între separatiștii susținuți militar de ruși și armata ucraineană. Deși în anii următori au existat acorduri de pace precum Minsk I și II, acestea nu au fost respectate, iar Rusia a continuat să susțină separatiștii din Donbas.

În 2021, Moscova a început o masare amplă de trupe la granița cu Ucraina, iar în februarie 2022, după recunoașterea „independenței” autoproclamatelor republici separatiste, a ordonat ofensiva militară totală. În primele zile, trupele ruse au avansat rapid spre Kiev, Harkov și alte orașe mari, dar au fost oprite de o rezistență ucraineană neașteptat de puternică.

Pierderile umane și impactul conflictului

Conform informațiilor oficiale, până la această dată, Ucraina a înregistrat peste 45.000 de militari uciși în luptele împotriva forțelor ruse. Pe de altă parte, estimările privind pierderile rusești variază semnificativ. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei raportează peste 826.820 de militari ruși decedați de la începutul invaziei.

În ceea ce privește victimele civile, datele sunt dificil de verificat din cauza situației de pe teren. Până la 31 august 2024, Misiunea ONU a anunțat cel puțin 11.743 de civili uciși și 24.614 răniți, însă se estimează că cifrele reale sunt mult mai mari.

Pe lângă pierderile umane, războiul a devastat infrastructura Ucrainei, transformând orașe precum Mariupol, Bahmut și Avdiivka în ruine.

Când și cum se va sfârși acest război?

În ciuda pierderilor uriașe, Ucraina continuă să reziste, fiind susținută de aliații occidentali. Ajutorul militar și financiar din partea SUA și UE rămâne crucial, iar trupele ucrainene au reușit să preia controlul asupra unei părți a regiunii ruse Kursk.

Întrebarea care persistă după trei ani de război este: Când și cum se va sfârși acest conflict? Negocierile de pace rămân incerte, iar Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să renunțe la teritoriile ocupate.

Pentru ucraineni, fiecare zi de luptă este un pas spre un viitor în care suveranitatea și libertatea țării lor vor fi restabilite. Iar pentru lume, războiul din Ucraina este o lecție dureroasă despre fragilitatea păcii și prețul pe care o națiune trebuie să-l plătească pentru dreptul de a-și decide soarta țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.