Legea ar putea interzice privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău. Un amendament a fost înaintat Parlamentului, anunță Radu Marian.

„Această modificare va garanta că Aeroportul rămâne în proprietatea statului și va corecta o nedreptate comisă în timpul guvernărilor precedente. De asemenea, modificarea va permite Agenției Proprietăți Publice (APP) să relanseze licitația pentru închirierea spațiilor de la Aeroport și a aplica condiții mai avantajoase pentru a atrage cât mai multe companii serioase”, a anunțat Marian pe rețelele de socializare.

Conform parlamentarului din fracțiunea PAS, prin intermediul noilor reglementări va putea fi extins și termenul de închiriere a spațiilor de la 3 la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, Aeroportul Internațional Chișinău a revenit în proprietatea statului în martie 2023, după ce a fost concesionat de către o companie despre care se spune că ar fi controlată omul de afaceri fugar, condamnat în Republica Moldova, Ilan Șor.

La începutul anului 2024, două licitații privind închirierea spațiilor comerciale au eșuat, după ce doar două companii au depus ofertele.

#Aeroport #amendament #licitatie #privatizare #Radu Marian

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.