Conform Sky News, peste 40% din teritoriul ucrainean este „contaminat” cu mine explozive, iar multe dintre orașele recent eliberate rămân foarte periculoase și la mult timp după ce invadatorii ruși au fost alungați.

Specialiștii și militarii ucraineni descoperă constant capcane de toate felurile, dar și explozivi anti-tanc pe punctul de a fi detonați la atingere, transmite Digi24.ro.

„Contaminarea este masivă. Nu este comparabilă nici măcar, să spunem, cu situația din Siria sau Afganistan. Problema este uriașă”, spune Kateryna Templeton de la Mines Advisory Group (MAG), un ONG care e specializat în activități de dezamorsare a minelor și de prevenire a accidentelor cu explozibili de acest tip.

Legislația internațională restricționează folosirea unor tipuri variate de mine, în principal cele folosite pentru a ținti civili. Invadatorii au fost acuzați de Human Rights Watch că au folosit mine interzise în zone da est a regiuni Harkov.

Un număr mare de tipuri de astfel de explozivi au fost folosiți în Ucraina, unii dintre ei pentru prima oară.

„Găsim mine anti-tank, mine anti-personal, capcane explozive, muniții și tot felul de astfel de obiecte periculoase. Orice vă vine în minte putem găsi în Ucraina”, a mai spus Templeton.

Unele mine din Ucraina datează dinainte de februarie 2022 și se află mai ales în zonele care au fost controlate de separatiștii pro-ruși din Donețk și Lugansk. Conform MAG, între 2014 și 2020, au existat 1.190 de decese provocate de explozia minelor. Între 24 februarie 2022 și 10 ianuarie 2023, aproximativ 11 luni, au existat 611 de astfel de decese.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În urma unui incident de acest fel, doi soldați ucraineni cărora le-au fost amputate membre, au primit proteze bionice de ultimă generație, produse în Marea Britanie. Pe lângă faptul că minele pot provoca astfel de vătămări grave sau moarte, ele transformă spații întregi în locuri nefrecventabile sau extrem de periculoase. Inclusiv producția agricolă este afectată de folosirea minelor pe câmpuri, pe drumuri de țară sau pe ulițe.

Templeton spune că MAG nu se ocupă de investigații pentru a afla care dintre părți plantează minele și explozibilii, dar că încearcă să se asigure că acestea nu folosesc armament interzis. MAG caută, de asemenea, oportunități de a curăța zonele minate pentru ca oamenii să poată să trăiască mai în siguranță. Organizația și-a stabilit activitatea prin trimiterea unei echipe în aprilie 2022 și lucrează în Ucraina cu parteneri locali. Inclusiv civili ucraineni vor fi antrenați pentru a curăța zone minate, supravegheați de experți ai ONG-ului.

Totuși, având în vedere de cât de mult timp durează acest conflict, mai ales în unele zone, va fi un proces lung, costisitor și mortal de deminare a țării.

#decese #MAG #mine #tanc #Ucraina

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.