Când primele rachete au lovit teritoriul Ucrainei în zorii zilei de 24 februarie 2022, Europa s-a trezit într-un coșmar pe care îl credea uitat. Nimeni nu și-ar fi putut imagina că, în secolul XXI, continentul care a fost zguduit de două războaie mondiale, va mai trăi încă o dată teroarea tancurilor, a sirenelor și a morții neanunțate. De atunci, zi de zi, mor oameni, în sate izolate, în orașe transformate în ruine, în tranșee acoperite de noroi și fum. Nu e un film, nu e o poveste uitată din manuale – e realitatea unui război, la hotar cu Republica Moldova, transmite IPN.

În februarie 2022, Rusia, condusă de Vladimir Putin, a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina, condusă de președintele Volodimir Zelenski, după o perioadă de tensiuni și acumulări de trupe la graniță. Inițial, ofensiva rusă a vizat Kievul și alte orașe importante, dar rezistența ucraineană, susținută de livrări masive de arme din partea Occidentului, a dus la retragerea forțelor ruse și la recucerirea unor teritorii. De-a lungul anilor, luptele s-au concentrat în regiunile Donbas și sudul Ucrainei, cu schimbări frecvente de control asupra unor zone strategice.

Estimările privind victimele variază semnificativ. Bilanțul raportat până în prezent este de sute de mii de soldați decedați, precum și numeroși civili. Cifrele sunt, însă, greu de verificat. Totodată, milioane de civili au fost strămutați, iar infrastructura Ucrainei a fost grav afectată.

Războiul din Ucraina a fost un punct de cotitură în geopolitica europeană și globală. În mai 2025, conflictul continuă cu intensitate ridicată, fără o rezolvare în perspectivă apropiată.

Războiul din Ucraina a avut un impact profund asupra economiei mondiale, declanșând o serie de efecte în lanț, care se resimt la nivel global. Sancțiunile impuse Rusiei au redus drastic livrările de gaz și petrol, provocând creșteri masive de prețuri și inflație globală. Blocarea exporturilor de cereale din Ucraina a afectat securitatea alimentară, mai ales în Africa și Orientul Mijlociu.

Pentru a controla inflația, băncile centrale au crescut dobânzile, încetinind astfel creșterea economică. Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, iar multe companii și-au închis operațiunile din Rusia.

În același timp, a crescut competiția geo-economică, BRICS intensificând comerțul intern, iar Occidentul accelerând investițiile în energie, apărare și tehnologie.

De-a lungul conflictului, au existat multiple încercări de negociere. În martie 2025, un summit a reunit la Londra lideri internaționali, pentru a sprijini Ucraina în procesul de negociere. Cu toate acestea, Rusia a refuzat un armistițiu de 30 de zile, condiționându-l cu oprirea mobilizării ucrainene și a livrării de armament occidental.

Principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” rămâne fundamental în poziția Kievului, care insistă ca orice discuție să includă direct reprezentanți ucraineni.

Sprijinul internațional pentru Ucraina a fost esențial. Uniunea Europeană a aprobat un program de împrumut de 150 de miliarde de euro, cu scopul de a întări apărarea europeană, în contextul în care ajutorul militar american a fost redus sub administrația Trump.

De asemenea, grupul Weimar+ (Franța, Germania, Polonia, Regatul Unit, Italia, Spania și Comisia Europeană) a fost creat în februarie 2025, pentru a consolida poziția europeană în raport cu schimbările politice americane. Regatul Unit a adoptat o poziție fermă față de Rusia și Israel, aplicând noi sancțiuni și suspendând negocierile comerciale cu Israelul.

În 2025, războiul din țara vecină nu este doar un conflict regional, ci o țintă în competiția globală pentru influență între Rusia și Occident. Ucraina se află în situație dificilă: deși primește sprijin militar și economic considerabil, se confruntă cu presiuni interne și externe, ca să ajungă la o soluție negociată. În consecință, orice evoluție a războiului va avea implicații majore asupra securității europene și relațiilor internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #Europa #razboi #Ucraina

Fermele mici vor putea fi deschise în satele din Republica Moldova, inclusiv în interiorul localităților, dacă respectă anumite reguli pentru a nu pune în pericol sănătatea oamenilor și mediul. Un proiect de lege care stabilește unde pot fi amplasate aceste ferme și câte animale pot fi crescute în ele a fost votat de Legislativ în lectura a doua joi, 29 otombrie.

Pentru a deschide o fermă în sat, proprietarul va avea nevoie de acordul consiliului local. Aleșii vor trebui să verifice dacă locul ales respectă regulile de urbanism și distanțele sanitare față de locuințe. De asemenea, ferma trebuie să gestioneze corect deșeurile, astfel încât să nu polueze și să nu provoace mirosuri neplăcute sau zgomot excesiv.

Înainte de a lua o decizie, consiliul local va organiza consultări publice, iar oamenii care locuiesc în apropierea fermei vor fi anunțați. Acordul consiliului nu va fi suficient pentru începerea activității. Proprietarul va trebui să obțină și celelalte autorizații cerute de lege.

Proiectul stabilește și câte animale pot fi crescute într-o astfel de fermă. De exemplu, proprietarii vor putea avea până la 150 de oi sau capre adulte, 30 de bovine adulte, 30 de cai, măgari sau catâri, 5.000 de prepelițe sau porumbei, 3.000 de iepuri sau păsări de curte și 100 de familii de albine. În cazul oilor, caprelor și bovinelor, limitele includ și puii acestora.

Legea prevede și reguli mai stricte pentru evidența medicamentelor folosite la animale. Importatorii, producătorii, distribuitorii, farmaciile veterinare, medicii veterinari și proprietarii de animale vor trebui să înregistreze date despre medicamentele pe care le comercializează, eliberează sau folosesc. Informațiile vor fi introduse în sistemul electronic e-ANSA.

Totodată, vor crește amenzile pentru cumpărarea animalelor care trebuie identificate și înregistrate, dar nu au fost înregistrate conform legii. Amenda va fi de la 1.000 la 1.500 de lei pentru persoanele fizice și cele cu funcții de răspundere și de la 1.500 la 2.500 de lei pentru firme. Sancțiunea se va aplica pentru fiecare animal neidentificat sau neînregistrat.