Miniștrii agriculturii din G7 se întrunesc online vineri, 11 martie, pentru a discuta despre riscurile pe care le-ar putea genera războiul din Ucraina. Problemele de bază care vor fi abordate sunt eventualul deficit al alimentelor și creșterea prețurilor pentru acestea la nivel global.

Întrevederea va fi găzduită de Germania, care deține actualmente președinția Grupului celor șapte economii avansate, transmite Reuters. Oficialii urmează să convină asupra unui plan pentru asigurarea securității alimentare și stabilizarea pieței.

„Furnizarea de produse alimentare în Germania și Uniunea Europeană este sigură, dar se poate aștepta lipsă în unele țări din afara UE, mai ales acolo unde deficitul domnește deja din cauza unor probleme precum seceta”, afirmă Cem Oezdemir, ministrul german al Agriculturii.

Amintim că, după invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie, în țara vecină s-au format rânduri la magazine și benzinării, iar multe produse deja nu erau disponibile. Moldovenii, la fel, au luat cu asalt supermarketurile și au început să își facă provizii. Din cauza sancțiunilor au de suferit și rușii de rând, iar rețelele de comerț au impus raționalizare și vând în număr limitat produse unei singure persoane.

Între timp, la nivel internațional cresc vertiginos prețurile la gaz și combustibil. Luni tariful pentru mia de metri cubi de gaz a ajuns la 3000 de dolari SUA, iar prețul barilului de petrol a depășit 139 de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cresterea preturilor #deficit #G7 #Germania #securitate alimentară

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.