Comisia Europeană urmează să propună săptămâna aceasta un plafon de preţ ”dinamic”, de ultimă instanţă, pentru gazele naturale în Uniunea Europeană şi limite obligatorii ale gradului în care preţurile tranzacţionate pot fluctua într-o singură zi, conform unui proiect de propunere, citat de Reuters.

UE încearcă să se îndepărteze de combustibilii fosili ruşi, dar în ultimele luni Moscova a deconectat în mare parte blocul de la conductele sale de gaze, crescând preţurile şi creând preocupări privind aprovizionarea.

În conformitate cu propunerea văzută de Reuters, care va trebui să fie aprobată de guvernele UE, Agenţia Europeană pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare a Energiei (ACER) ar urma să fie însărcinată cu crearea unui indicator de preţ, până pe 23 martie, pentru gazele naturale lichefiate, din care UE îl cumpără.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia recomandă posibile intervenţii în preţul instrumentului olandez de transfer al titlurilor (TTF), care este utilizat pe scară largă în Europa pentru contracte şi acoperire. Executivul UE ar propune ”în ultimă instanţă” stabilirea unui preţ ”dinamic” al pieţei, la care tranzacţiile cu gaze naturale pot avea loc pe piaţa spot TTF în condiţii specifice.

Măsurile nu ar trebui să afecteze securitatea aprovizionării, nici să conducă la o creştere a consumului de gaze şi nici să afecteze funcţionarea ordonată a pieţelor derivate pentru energie, se arată în proiect.

Guvernele UE ar trebui să fie de acord cu acest lucru şi nu ar dura mai mult de trei luni. Alte centre de comercializare a gazelor din UE ar fi legate de preţul spot TTF corectat printr-un coridor de preţ dinamic.

Propunerea este cu mult sub plafonul pentru preţul gazelor la nivelul UE, cerut de 15 ţări din UE, dar căruia i se opun alte ţări, cum ar fi Germania, Austria şi Ţările de Jos, care susţin că plafoanele ar putea duce la o lipsă de gaze şi că nu vor stimula economisirea energiei.

”Ca urmare a scăderii preţurilor gazelor, această propunere arată că apetitul pentru reforme ambiţioase, cum ar fi un plafon de preţ, se estompează”, a declarat Georg Zachmann, expert în energie la think tank-ul Bruegel.

Liderii UE sunt pregătiţi să dezbată opţiunile în cursul acestei săptămâni. Propunerile vor avea nevoie de aprobarea guvernelor UE, care s-au certat de mai bine de o lună, de când Comisia a propus pentru prima dată un plafon de preţ doar pentru gazele ruseşti la începutul lunii septembrie.

Proiectul de propunere al Comisiei spune, de asemenea, că centrele de tranzacţionare din UE ar trebui să stabilească, până la 31 ianuarie, o limită a gradului în care instrumentele derivate din energie din prima lună pot să creascp sau scadă într-o singură zi. Proiectul mai include, de asemenea, ideea de achiziţii comune de gaze, un mecanism de solidaritate pentru a evita disparităţile mari de aprovizionare în bloc şi un impuls pentru reducerea cererii de gaze.

#energie #gaze #UE

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.