Agenda de integrare europeană a țării noastre, în contextul obținerii statutului de țară candidată la Uniunea Europeană a fost primul subiect discutat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu omologul său danez Henrik Dam Kristensen, cu care s-a întâlnit la Copenhaga, în timpul vizitei oficiale din Danemarca.

Grosu a mai discutat cu omologul său străin și despre consolidarea relațiilor moldo-daneze și extinderea contactelor între cele două țări.

„Subiectul principal al discuției l-a constituit agenda de integrare europeană a țării noastre în contextul obținerii statutului de țară candidată. Am exprimat recunoștință pentru susținerea de către Danemarca a Opiniei Comisiei Europene de a ne acorda acest statut. Integrarea Europeană a Republicii Moldova este proiectul nostru de țară și noi vom face tot posibilul să avansăm la acest capitol prin reforme concrete și în interesul cetățenilor. Am discutat și despre situația din regiune iscată odată cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Războiul din țara vecină a provocat mai multe crize, în context, am precizat că suntem interesați de a coopera în domeniul eficienței energetice și al digitalizării, dar și în identificarea unor noi oportunități de atragere a investitorilor danezi în Moldova. Am încurajat companiile daneze să investească în Moldova, în special în domeniul regenerabilelor”, se arată în anunțul lui Grosu.

Președintele Parlamentului de la Chișinău i-a vorbit lui Henrik Dam Kristensen și despre prioritățile sesiunii parlamentare de toamnă, care prevăd îmbunătățirea legislației, combaterea dezinformării și propagandei, toleranță zero la finanțarea netransparentă a partidelor politice.

„Noi vom continua să facem ordine în instituțiile publice, să îmbunătățim mediul de afaceri, să susținem păturile vulnerabile din societate, să muncim pentru a minimiza impactul războiului și a contribui la stabilitatea regională. Dar acest lucru îl vom reuși prin unitate și cu prieteni adevărați”, se mai arată în mesajul lui Grosu, postat pe o rețea de socializare.

Precizăm că, Igor Grosu, efectuează în perioada 5-8 septembrie curent, unde urmează să aibă mai multe întrevederi oficiale, inclusiv cu omologul său danez, Henrik Dam Kristensen și Majestatea Sa Regina Margareta a II-a a Danemarcei. De asemenea, președintele Parlamentului se va întâlni și cu diaspora din Danemarca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #deplasare #Igor Grosu #întrevedere

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.