A fost constituit Punctul de cooperare bilaterală dintre Ministerul de Interne de la Chișinău și cel de la București. Anunțul a fost făcut de ministra Ana Revenco. Scopul entității nou-create este de a gestiona fluxul de refugiați ucraineni, care doar tranzitează teritoriul Republicii Moldova și-și doresc să se îndrepte spre țările europene.

„Scopul acestei celule este de a eficientiza și redirecționa fluxul de refugiați către țările vestice, asta însemnând un timp mai scurt până la destinația finală, reducerea timpului de procesare a documentelor, eficientizarea asistenței umanitare și orientarea refugiaților cu nevoi speciale către țările, în care asistența este mai specializată pe nevoile acestora”, a spus Ana Revenco.

Pentru a fluidiza fluxul de refugiați ucraineni s-a decis preluarea cetățenilor ucraineni care intră în țară prin frontiera comună cu Ucraina și orientarea lor către granița cu România în punctele de frontieră moldo-române Giurgiulești-Galați, Leușeni-Albița, Cahul-Oancea.

În același timp, pentru a asigura cele necesare persoanelor aflate în tranzit, se construiesc încă două centre provizorii, unde refugiații vor fi asigurați cu strictul necesar – apă, alimente, pachete sanitare, odihnă. Se lucrează deja la ridicarea unui nou centru provizoriu pentru refugiați la punctul de frontieră cu România, Leușeni-Albița și la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești.

„De asemenea, va fi deschisă o gară provizorie la Palanca, unde refugiații pot aștepta transportul organizat de ANTA și voluntarii, care îi vor duce spre punctele de trecere a frontierei mai puțin aglomerate. Acest lucru se face pentru a nu aglomera și bloca punctul de trecere frontieră de la Palanca, precum și pentru că au fost identificate persoane care au stat pe drum chiar și 8 zile. MAI asigură că vor fi identificate soluții astfel, încât refugiații să fie cât mai puțin afectați în drumul lor către liniște și o nouă casă”, a menționat ministra.

Potrivit datelor oficiale, astăzi, la ora 9.00 în Republica Moldova se înregistrau puțin peste 100.000 de refugiați, în mare parte cetățeni ai Ucrainei, dar și alte naționalități, care se aflau pe teritoriul Ucrainei, înainte a începe războiul.

#MAI #refugiati #Ucraina

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.