Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, George Simion și Călin Georgescu, candidații care s-au luptat pentru fotoliul de președinte al României, au venit cu o reacție. Se întâmplă după ce vineri, 6 decembrie, Curtea Constituțională a anunțat despre anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.

Ciolacu a precizat că decizia care a luat-o CCR astăzi ”este singura soluție corectă”.

„Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei. Alegerile prezidențiale trebuie reluate”, a scris oficialul român.

Elena Lasconi a transmis că statul român „a călcat în picioare democrația” și a catalogat decizia Curtei Constituționale drept „ilegală, imorală” și care „zdrobește esența democrației”.

„Este momentul în care statul român a călcat în picioare democrația. Dumnezeu, adevărul, poporul român și legea vor prevala. Nu e vorba despre mine. Se prăbușește economia, distrugeți democrația, duceți țara în anarhie. Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul, să respectăm dorința poporului român. (…) (…). Condamn cu tărie ce s-a întâmplat astăzi. Au distrus tot ce s-a realizat cu greu în ultimii 35 de ani. Decizia CCR este ilegală, imorală și zdrobește esența democrației – votul”, a declarat candidata USR.

Nicolae Ciucă susține că decizia Înaltei Curți de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale este fără precedent în istoria democratică a României.

„Decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale este fără precedent în istoria democratică a României. Într-un moment atât de important, este esențial să dăm dovadă de calm, unitate și maturitate, punând în prim-plan interesul Țării și apărarea valorilor democratice”, a scris el.

Liderul AUR, George Simion a calificat această decizie drept o lovitură de stat în plină desfășurare.

„RUȘINE!!! Lovitură de stat în plină desfășurare! Nu ieșim în stradă, nu ne lăsăm provocați, acest sistem trebuie să cadă democratic!”, a declarat acesta.

Călin Georgescu a comunicat presei, prin stafful său, că „va face o declarație la ora 21.00”, dar nu au fost dezvăluite alte detalii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că vineri, 6 decembrie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis în unanimitate anularea alegerilor prezidențiale. Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat complet, urmând ca guvernul să stabilească o nouă dată pentru scrutin.

Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din România. Primul tur se va relua

#anulare alegeri prezidențiale #reacții #Romania

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.