Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție după declarațiile fostei ambasadoare a Republicii Moldova în India, Ana Taban, care a anunțat că a acționat în judecată instituția și pe ministrul Mihai Popșoi în contextul rechemării sale din funcție. MAE confirmă că a recepționat cererea de chemare în judecată și precizează că își va expune poziția oficială în cadrul procedurilor legale, atunci când cazul va fi examinat în instanță.

„MAE a recepționat cererea de chemare în judecată și va prezenta poziția instituției în cadrul procedurilor legale corespunzătoare.
Această poziție are drept scop asigurarea unui proces echitabil și desfășurarea examinării cauzei exclusiv în instanță, fără presiuni sau speculații în spațiul public”, a menționat instituția.

Precizăm că, Ana Taban a anunțat pe rețelele sociale că a chemat în judecată MAE. Fosta amabsadoare susține că demersul său este legat de informațiile apărute privind existența unui presupus dosar penal pe numele său, informații pe care le contestă. Taban mai afirmă că ar fi aflat din presă despre rechemarea sa din funcția de prim ambasador rezident al Republicii Moldova în India. Ulterior, potrivit acesteia, i-ar fi fost oferită o altă funcție în cadrul ministerului, însă susține că nu ar fi fost implicată efectiv în activitatea instituției în acea perioadă.

Taban mai declară că Procuratura Anticorupție i-ar fi comunicat în scris că nu figurează în niciun dosar penal și că nu ar fi existat solicitări oficiale privind rechemarea sa. Ea mai afirmă că, în urma unei perioade în care s-a aflat în concediu, ar fi fost sancționată disciplinar și ulterior eliberată din funcție, invocând motive precum absența de la serviciu și lipsa accesului la informații clasificate, pe care le contestă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasador #Ana Taban #MAE #Mihai Popșoi

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.