Postul public tv a venit cu o reacție la videoul deepfake cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care apare cu un discurs în susținerea fugarului Ilan Șor incorporat ca o știre difuzată de Moldova 1, fiind folosită și imaginea prezentatoarei Elena Băncilă. Pe facebook, postarea este rulată ca publicitate de pagina Moldova Prietenoasă care a plătit reclamă pentru distribuirea mesajelor lui Ilan Șor.

CE ESTE UN DEEPFAKE?

Deepfake-ul este un videoclip virtual, creat cu ajutorul AI (inteligență artificială) pentru a schimba apariția sau comportamentul unei persoane din materialul video original. De fapt, simulează realitatea și poate arăta o persoană care spune sau face lucruri pe care nu le-a spus sau făcut cu adevărat.

Deepfake-urile pot fi folosite pentru manipularea informațiilor sau pentru a crea situații false. Este important să fim conștienți de existența deepfake-urilor și să fim vigilenți în evaluarea conținutului video sau imaginii pentru a ne asigura că sunt autentice.

UN DEEPFAKE SEMNAT DE ȘOR

Videoclipul este prezentat drept o știre difuzată de televiziunea publică Moldova 1. În imagine apare prezentatoarea Mesagerului Elena Băncilă care introduce mesajul de interes public al președintei Maia Sandu. Urmează o declarație simulată a președintei Sandu. Clipul arată o femeie filmată în realitate, îmbrăcată în negru și cu capul acoperit, însă fața i-a fost înlocuită cu a Maiei Sandu și vocea, la fel.

Postarea este rulată ca reclamă de pagina Moldova Prietenoasă. Această publicitate e plătită cu 2000-2500 de euro și a fost văzută de peste 1 milion de utilizatori facebook și instagram. Aceeași pagină a plătit publicitate pentru a difuza un clip cu Ilan Șor – aproximativ 1000 de euro.

Moldova Prietenoasă a fost înregistrată pe 2 mai 2023 cu o altă denumire – Innovative IdeasExpress YourselfScience Fiction & Fantasy. Pagina figurează la categoria Site web de știri. Pe 24 septembrie 2023, numele i-a fost modificat în Moldova Prietenoasă.

PREȘEDINȚIA: PROPAGANDA MURDARĂ A UNUI GRUP CRIMINAL

Administrația prezidențială s-a adresat companiei Meta care deține facebook și instagram să scoată clipul video de pe rețele.

„Așteptăm să se intervină cât de curând. Este încă o dovadă despre cât de murdar funcționează propaganda făcută de o grupare criminală în interesul unui stat străin cu scopul de destabilizare și inducere a urii în societate.” – a declarat pentru Moldova 1 consiliera prezidențială pentru comunicare publică Irina Gotișan-Sotnic.

Președinția a cerut ca Meta să scoată deepfake-ul cu Maia Sandu îmbrobodită și cu discurs de susținere pentru Ilan Șor

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deepfake #Maia Sandu #Moldova1

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.