Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) anunță că va merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce Înalta Curte a respins validarea mandatului de deputat a candidatului supleant pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Svetlana Popa. Într-un comunicat de presă, socialiștii spun că sunt indignați de decizia anunțată marți, 16 ianuarie curent.

„În premieră în istoria Republicii Moldova, un mandat de deputat, oferit Blocului Comuniștilor și Socialiștilor de către alegători, nu a fost validat. Astfel, o perioadă importantă de timp fracțiunea de opoziție va fi lipsită de un mandat de deputat. Totodată, Curtea Constituțională a validat mandatul candidatului supleant pe lista partidului de la guvernare, PAS.

Conform opiniei juriștilor, Curtea Constituțională nu a prezentat nici un argument pertinent din punct de vedere juridic, astfel decizia luată poate fi considerată pur politică, comanditar și beneficiarul căreia este partidul Maiei Sandu… Această poziție demonstrează în mod repetat că Republica Moldova este un stat capturat, opoziția este obstrucționată, iar Înalta Curte servește intereselor partidului de la guvernare. Vom apăra dreptatea la CEDO”, se arată în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că mandatul socialistei Svetlana Popa, propus spre validare de Comisia Electorală Centrală, a fost respins de judecătorii Curții Constituționale (CC). Decizia a fost pronunțată marți, 16 ianuarie curent. Între timp, mandatul lui Ion Poia a fost validat.

Magistrata Domnica Manole a anunțat că la acest subiect a fost formulată și o opinie separată, cea a judecătorului Vladimir Țurcan.

VIDEO Decizia luată de Înalta Curte în privința lui Ion Poia, de la PAS, și a Svetlanei Popa, de la PSRM

#BCS #decizie CC #reacție

Energocom va economisi aproximativ 17,5 milioane de lei până la sfârșitul anului, după ce conducerea companiei a decis să reducă o parte din plățile salariale și să amâne unele investiții în dezvoltarea sistemelor informaționale. Din suma totală, circa 10 milioane de lei vor veni din reducerea cheltuielilor pentru salarii, iar alte 7,5 milioane de lei din optimizarea investițiilor IT.

Măsurile au fost luate în contextul apelului premierului Vasile Tofan de a reduce cheltuielile în instituțiile și agențiile de stat, dar și al discuțiilor publice privind nivelul salariilor conducerii Energocom.

De asemenea, compania a anunțat că a redus deja numărul angajaților implicați în furnizarea gazelor naturale. În prezent, în acest sector lucrează 200 de persoane, față de peste 260 de angajați ai companiei care deținea anterior obligația de serviciu public de furnizare a gazelor. În același timp, Energocom Furnizare a instituit temporar un moratoriu asupra angajărilor.

„Dincolo de eforturile zilnice ale echipei Energocom de a asigura securitatea energetică a țării, înțelegem îngrijorările oamenilor în fața sezonului rece și importanța economisirii și a corectitudinii sociale. Deși aceste măsuri nu pot rezolva, de unele singure, problema costurilor la energie, ele reprezintă un gest de solidaritate cu cetățenii și un angajament de a contribui la efortul comun de economisire”, a transmis compania.

Decizia Energocom vine după ce premierul Vasile Tofan a anunțat, marți, că Guvernul pregătește reduceri de personal și comasări în mai multe instituții ale statului. Potrivit premierului, aproximativ 161 de instituții vor trebui să reducă numărul de angajați și cheltuielile cu 10% până la 30%.

În total, instituțiile vizate au aproximativ 52.000 de angajați. Tofan a explicat că o parte dintre agențiile mici ar putea fi comasate pentru a reduce cheltuielile administrative, prin folosirea în comun a unor servicii precum contabilitatea, resursele umane, logistica sau asistența juridică.

Premierul a spus că economiile sunt necesare inclusiv pentru a putea susține compensațiile pentru perioada rece a anului. În cadrul Cabinetului prim-ministrului, de exemplu, numărul de poziții va fi redus cu 39%.

Schimbări sunt analizate și în mai multe domenii, printre care infrastructura, silvicultura și agricultura, unde autoritățile iau în calcul comasarea unor agenții și servicii.