Uniunea Europeană a reacționat după operațiunea militară lansată de Israel și Statele Unite asupra Iranului, avertizând asupra riscurilor majore pentru securitatea regională și globală.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au transmis într-o declarație comună că situația este „extrem de îngrijorătoare” și au făcut apel la reținere.

„Evoluțiile din Iran sunt extrem de îngrijorătoare. Rămânem în strânsă legătură cu partenerii noștri din regiune. Reafirmăm angajamentul nostru ferm de a proteja securitatea și stabilitatea regională. Asigurarea securității nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea agrava și mai mult tensiunile sau submina regimul global de neproliferare sunt de o importanță crucială”, se arată în declarația celor doi oficiali UE.

Liderii europeni au subliniat că Uniunea Europeană a impus sancțiuni extinse împotriva Iranului și a susținut constant soluții diplomatice pentru dosarele nucleare și balistice.

„În strânsă coordonare cu statele membre ale UE, vom lua toate măsurile necesare pentru a ne asigura că cetățenii UE din regiune pot conta pe sprijinul nostru deplin. Solicităm tuturor părților să dea dovadă de maximă reținere, să protejeze civilii și să respecte pe deplin dreptul internațional”, scrie în declarația emisă de cei doi oficiali ai UE.

Totodată, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis pe platforma X (Twitter) că situația din Orientul Mijlociu este periculoasă.

„Cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu sunt periculoase. Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul pentru grupări teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale”, a scris Kallas.

Ea a precizat că a discutat cu ministrul de externe al Israelului și cu alți oficiali din regiune și că UE explorează căi diplomatice împreună cu partenerii arabi.

„Protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă o prioritate. Rețeaua noastră consulară este pe deplin mobilizată pentru a facilita plecările cetățenilor UE. Personalul UE neesențial este retras din regiune. Misiunea noastră navală Aspides rămâne în alertă ridicată în Marea Roșie și este pregătită să ajute la menținerea deschisă a coridorului maritim”, a mai transmis șefa diplomației europene.

Reacțiile vin după ce Israelul și SUA au lansat sâmbătă dimineață un „atac preventiv” asupra Iranului, în cadrul operațiunii numite „Roaring Lion”. Președintele american Donald Trump a confirmat implicarea Washingtonului, afirmând că obiectivul este protejarea SUA prin „eliminarea ameninţărilor iminente din partea regimului iranian”.

Bazele SUA din zona Golfului Persic au fost atacate cu rachete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Israelul a atacat Iranul. Este stare de alertă maximă

#atacuri #Iran #Israel #reacții #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.