Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Reacții internaționale puternice după ce Trump a vorbit cu Putin. Liderii NATO se reunesc de urgență la Bruxelles

13 Feb. 2025, 11:26
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Feb. 2025, 11:26 // Actualitate //  Realitatea.md

Decizia președintelui american Donald Trump de a discuta telefonic cu Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina, fără precondiții față de Rusia, a stârnit un val de critici și condamnări din partea aliaților europeni și a unor oficiali americani, foști și actuali. Aceștia se tem că Statele Unite ar putea renunța la sprijinul acordat Ucrainei și că-l vor lăsa pe Putin să obțină tot ce dorește, scrie antena3.ro.

Critici dure din Europa și SUA

Pe rețelele sociale, Trump a anunțat că a avut o „conversație foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că amândoi își doresc pacea. De asemenea, a menționat o viitoare întâlnire la München, unde vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio vor conduce delegația americană.

Declarațiile recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, conform căruia revenirea Ucrainei la granițele din 2014 este „nerealistă” și că aderarea la NATO trebuie exclusă din negocieri, au provocat reacții imediate și puternice.

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, fost șef al Consiliului European, a declarat: „Pacea e tot de ce avem nevoie. O PACE DREAPTĂ. Ucraina, Europa și SUA ar trebui să lucreze pentru asta împreună. ÎMPREUNĂ”.

Politicianul eston Marko Mihkelson a descris ziua ca fiind „neagră pentru Europa” și a îndemnat la acțiuni imediate, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a reiterat că „independența și integritatea teritorială a Ucrainei sunt necondiționate”.

Statele europene cer un rol activ în negocieri

O coaliție formată din Regatul Unit, Franța și Germania a transmis că Europa trebuie să fie parte din negocierile privind viitorul Ucrainei. Într-un comunicat comun emis după o întâlnire la Paris, miniștrii europeni de externe și reprezentanții Comisiei Europene au reafirmat sprijinul necondiționat pentru Ucraina:

„Ne angajăm la susținerea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. O pace dreaptă și de durată este esențială pentru securitatea transatlantică.”

În paralel, miniștrii apărării ai statelor NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles pentru discuții alături de noul secretar general al Alianței, Mark Rutte.

Poziția NATO și răspunsul Marii Britanii

În plus, o coaliție de state europene, inclusiv Regatul Unit, Franța și Germania, au anunțat că trebuie ca Europa să aibă un loc la masa viitoarelor negocieri pe tema viitorului Ucrainei. Comunicatul comun vine după ce șapte miniștri europeni de externe și reprezentanți ai Comisiei Europene s-au întâlnit la Paris.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a subliniat că NATO trebuie să pună Ucraina „în cea mai puternică poziție posibilă pentru negocieri” și că nu poate exista o soluție fără participarea Kievului.

Healey a mai spus și că vor fi făcute anunțuri noi cu privire la sprijinirea Ucrainei prin NATO, noi miliarde urmând să ajungă pentru a-i ajuta pe apărătorii ucraineni de pe front.

Într-o declarație separată, ministrul suedez al apărării, Pal Johnson, a afirmat că viitorul Ucrainei în NATO rămâne deschis, în ciuda poziției lui Trump și a unor aliați.

„Nu prevăd ca aderarea la NATO a Ucrainei să nu mai fie pe masa negocierilor. Poziția noastră este bine cunoscută și comunicată și o susținem în continuare, ce am spus la summit-ul de la Washington, desigur, că viitorul Ucrainei este în NATO, atunci când, desigur, va respecta condițiile”, a declarat Pal Johnson, la Bruxelles.

Miniștrii apărării ai statelor NATO urmează să se reunească joi la Bruxelles pentru discuții alături de secretarul general Mark Rutte. Până acum, declarațiile au fost critice sau precaute față de decizia lui Trump de a discuta cu Putin și de a-l scoate din izolare pe dictatorul rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!