Alegerile parlamentare din 28 septembrie se anunță a fi printre cele mai decisive și disputate din ultimii ani. Într-un context politic extrem de tensionat, miza este uriașă: continuarea parcursului european sau o reorientare spre Est.

Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, își dorește un nou mandat de patru ani, pentru a menține direcția pro-europeană a țării. În același timp, opoziția pro-estică își întețește atacurile, acuzând actuala guvernare de abuzuri, lipsă de transparență și tentative de fraudare a alegerilor. Războiul narativ dintre cele două tabere reflectă o polarizare în societate.

În acest context delicat, România, prin noul său președinte, Nicușor Dan, își reafirmă sprijinul ferm pentru drumul european al Republicii Moldova. Un semnal important de susținere va fi dat și la Chișinău, unde, pe 4 iulie, este programat un summit cu participarea liderilor Uniunii Europene.

Pe plan geopolitic, tensiunile se intensifică și mai mult. Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, a declarat că încetarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei depinde, printre altele, de excluderea definitivă a Moldovei, Ucrainei și Georgiei de pe traiectoria aderării la NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, alegerile din 28 septembrie nu sunt doar despre viitorul Republicii Moldova, ci despre locul său într-o Europă aflată în plină redefinire.

Ce înseamnă, în termeni practici, „continuarea parcursului european”? Există un risc real de destabilizare internă în timpul sau după alegeri? Cum poate fi evitată escaladarea tensiunilor politice și sociale? Cum poate fi protejată Republica Moldova de ingerințele informaționale ale Federației Ruse, inclusiv propaganda și dezinformare? Cum ar trebui să continuie relația cu România, sub noua conducere a președintelui Nicușor Dan?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 30 mai, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice Vadim Pistrinciuc și analistul politic, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova Ion Tăbârță.

#alegeri #Ion Tăbârță #Realitatea te priveste #RLIVE TV #Vadim Pistrinciuc

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.