#Realitatea9 Reinvent Moldova 2.0. Dumitru Țîra: Este important ce facem azi și ce gândim pentru mâine

Reinvent Moldova 2.0 este o platformă mediatică deschisă, lansată de grupul de presă Realitatea, care vizează transformarea și modernizarea Republicii Moldova.

În contextul platformei Reinvent Moldova 2.0, grupul de presă Realitatea a realizat o serie de interviuri cu persoane din diverse domenii, care își prezintă viziunea despre cum Moldova poate fi transformată într-o societate mai eficientă, competitivă și sustenabilă, care în fiecare zi își asumă reinventarea Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dumitru Țîra, fondatorul Grupului de Presă Realitatea

„Aș vrea să văd Moldova mult mai bine. Opinia mea personală e că noi de 30-31 de ani de independență suntem preocupați de fapt de tot ceea ce este în trecut. Noi continuăm să analizăm, să discutăm, să criticăm anumite decizii care au avut loc în trecut. Cred că societatea noastră trebuie să înțeleagă că ar trebui să ne întoarcem cu fața spre viitor. Una dintre regulile de bază, de fapt, a știrilor sau a televiziunii de știri este că ieri nu contează. Este important ce facem azi și ce gândim pentru ziua de mâine. Și în situația Republicii Moldova, cred că noi cu întreaga societate trebuie să începem să construim ziua de 1 ianuarie 2030, să analizăm foarte bine cum trebuie să fie drumurile, cât de late trebuie să fie pentru 2042-50. Poate în 2050 nu vom mai avea mașini, poate vom zbura toți cu taxi zburătoare, mașini zburătoare sau motociclete zburătoare. Nu vom mai avea nevoie de drumuri, doar de trotuare, cum vrem să vedem grădinițele, cum vrem să vedem sistemul educativ, cum vrem să vedem sistemul de securitate.

Vreau ca Republica Moldova să fie o țară europeană, democratică, cu cetățeni fericiți, care să aibă nivel avansat sau înalt de bunăstare, care să își permită vacanțe, care să continue să muncească, care să fie inovativi, smart, deștepți, să începem să producem nu doar oameni sau să exportăm doar oameni, dar să exportăm produse și servicii, ca acești oameni să rămână, iar cei care au plecat să revină. Să facem lucrurile deștept”

În contextul aniversării de 9 ani de activitate, grupul de presă Realitatea lansează platforma Reinvent Moldova 2.0 – un tribut pentru patria noastră, care va folosi multiple instrumente de comunicare și analiză. Vom organiza un prim eveniment la final de aprilie, dar vor fi și mai multe produse de comunicare.

#Moldova 2030 #reinvent Moldova 2.0 #Realitatea9 #grupul de presă realitatea #Dumitru Țîra

Tot mai mulți tineri din Generația Z (vârsta între 11-28 de ani) adoptă un nou comportament în ceea ce privește convorbirile telefonice: nu mai răspund cu tradiționalul „alo” sau altă formulă de salut. În schimb, aceștia ridică receptorul – sau acceptă apelul – și așteaptă în tăcere ca persoana care a inițiat apelul să înceapă conversația, scrie Cancan.md.

Fenomenul a fost remarcat de mai mulți profesioniști din domeniul resurselor umane, care spun că în cadrul apelurilor programate, tinerii candidați Gen Z nu mai simt nevoia să salute atunci când răspund. Această schimbare aparent minoră de etichetă a declanșat un val de reacții online, în special din partea celor care au crescut într-o cultură a apelurilor telefonice mai formale.

Explicațiile tinerilor sunt diverse. Unii susțin că această atitudine este o formă de protecție împotriva apelurilor spam, roboților telefonici sau tentativelor de fraudă. În mod frecvent, sistemele automate se activează doar după ce interlocutorul uman rostește „alo” – astfel, tăcerea devine un filtru eficient.

Alții invocă teama tot mai prezentă că vocea lor ar putea fi înregistrată și folosită ulterior în scopuri frauduloase. Anumiți experți în securitate cibernetică au atras atenția că există riscul ca înregistrări vocale să fie folosite pentru clonare vocală sau în atacuri de tip „deepfake”.

Pe lângă temerile legate de securitate, există și o dimensiune culturală și generațională. Generația Z, crescută într-o eră digitală dominată de mesaje text și comunicare asincronă, privește apelurile telefonice ca pe o formă invazivă de contact. În acest context, ei consideră firesc ca cel care inițiază apelul să își asume responsabilitatea de a-l deschide.

Această practică generează confuzie în rândul celor mai în vârstă, pentru care formula „alo” este încă o convenție de bază. Mulți o percep ca pe un minim gest de politețe, iar absența acestuia este interpretată drept neglijență sau lipsă de bună creștere.

Cu toate acestea, specialiștii în comunicare subliniază că eticheta telefonică, asemenea altor norme sociale, este în continuă evoluție. În fond, cuvântul „alo” însuși a fost popularizat abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, la recomandarea lui Thomas Edison, odată cu extinderea utilizării telefonului.

În era telefoanelor fixe, fără identificator de apel, era firesc să începi cu un salut și o prezentare. Astăzi, însă, majoritatea apelurilor se desfășoară pe dispozitive mobile personale, între interlocutori cunoscuți, ceea ce reduce nevoia formalităților.

Un alt factor care contribuie la schimbare este faptul că tinerii, în special cei sub 25 de ani, preferă să evite interacțiunile vocale spontane. Studiile recente arată că mulți consideră apelurile telefonice stresante, preferând să comunice prin mesaje scrise, unde au timp să își formuleze răspunsurile.

Chiar și în mediul profesional, tot mai multe discuții se mută pe platforme precum Slack, Teams sau e-mail, iar apelurile devin planificate și rare. În acest context, regulile vechi par tot mai puțin relevante pentru noile generații.

Unii psihologi consideră că această schimbare reflectă o adaptare firească la noile realități tehnologice și sociale. Alții, însă, avertizează că evitarea contactului direct și a exprimării verbale ar putea duce la erodarea abilităților de comunicare interpersonală.