Reinvent Moldova 2.0 este o platformă mediatică deschisă, lansată de grupul de presă Realitatea, care vizează transformarea și modernizarea Republicii Moldova.

În contextul platformei Reinvent Moldova 2.0, grupul de presă Realitatea a realizat o serie de interviuri cu persoane din diverse domenii, care își prezintă viziunea despre cum Moldova poate fi transformată într-o societate mai eficientă, competitivă și sustenabilă, care în fiecare zi își asumă reinventarea Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dumitru Țîra, fondatorul Grupului de Presă Realitatea

„Aș vrea să văd Moldova mult mai bine. Opinia mea personală e că noi de 30-31 de ani de independență suntem preocupați de fapt de tot ceea ce este în trecut. Noi continuăm să analizăm, să discutăm, să criticăm anumite decizii care au avut loc în trecut. Cred că societatea noastră trebuie să înțeleagă că ar trebui să ne întoarcem cu fața spre viitor. Una dintre regulile de bază, de fapt, a știrilor sau a televiziunii de știri este că ieri nu contează. Este important ce facem azi și ce gândim pentru ziua de mâine. Și în situația Republicii Moldova, cred că noi cu întreaga societate trebuie să începem să construim ziua de 1 ianuarie 2030, să analizăm foarte bine cum trebuie să fie drumurile, cât de late trebuie să fie pentru 2042-50. Poate în 2050 nu vom mai avea mașini, poate vom zbura toți cu taxi zburătoare, mașini zburătoare sau motociclete zburătoare. Nu vom mai avea nevoie de drumuri, doar de trotuare, cum vrem să vedem grădinițele, cum vrem să vedem sistemul educativ, cum vrem să vedem sistemul de securitate.

Vreau ca Republica Moldova să fie o țară europeană, democratică, cu cetățeni fericiți, care să aibă nivel avansat sau înalt de bunăstare, care să își permită vacanțe, care să continue să muncească, care să fie inovativi, smart, deștepți, să începem să producem nu doar oameni sau să exportăm doar oameni, dar să exportăm produse și servicii, ca acești oameni să rămână, iar cei care au plecat să revină. Să facem lucrurile deștept”

În contextul aniversării de 9 ani de activitate, grupul de presă Realitatea lansează platforma Reinvent Moldova 2.0 – un tribut pentru patria noastră, care va folosi multiple instrumente de comunicare și analiză. Vom organiza un prim eveniment la final de aprilie, dar vor fi și mai multe produse de comunicare.

#Dumitru Țîra #grupul de presă realitatea #Moldova 2030 #Realitatea9 #reinvent Moldova 2.0

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.