Parlamentul a aprobat proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, în prima lectură, cu voturile a 57 de deputați, fără votul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Modificările se referă la majorarea intrărilor de granturi externe și direcționarea acestora spre măsurile de dezvoltare a economiei naționale, în special pentru suplinirea Fondului rutier, Fondului național de dezvoltare regională și locală, Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

De asemenea, sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile culturii, sportului și tineretului, educației, sănătății. Totodată, începând cu 1 iunie au fost implementate unele măsuri de politică salarială, care și-au găsit reflectarea în proiectul de modificare a bugetului.

„Veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 miliarde de lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile – până la 84,602 miliarde de lei. Modificările operate la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat nu vor avea impact asupra soldului (deficitului) bugetului de stat pentru anul 2023, vor fi operate modificări a structurii surselor de finanțare a deficitului bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetar rămâne neschimbat față de cel aprobat și va constitui 18,327 miliarde de lei”, anunță Legislativul.

Cele mai semnificative majorări la cheltuieli s-au înregistrat la servicii în domeniul economiei, în special destinate pentru Fondul rutier, și la gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale.

„Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA vor fi direcționate 338 de milioane de lei; pentru majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei în scopul implementării proiectelor în cadrul programului „Satul European”; pentru majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei”, se mai menționează în comunicat.

Proiectul urmează să fie prezentat spre aprobare în cea de-a doua lectură.

Amintim că miniștrii și unii judecători vor beneficia de lefuri mai mari. Conform proiectului publicat de Guvern, indicele de referință pentru leafa de ministru ajunge la 3600 de lei. Același indicator se va referi și la vicepremier, dar și la secretarul de stat al Guvernului. Pentru comparație, actualmente, valoarea de referință pentru ultima funcție este de 1800 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comparativ cu prevederile stabilite la 1 ianuarie 2023, și judecătorii de la CSM și CSJ vor avea salarii mai mari. La început de an, valoarea de referință la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) era de 2600 de lei. Noul proiect prevede ca indicatorul să crească la 3000 de lei.

#deputati #Dorin Recean #Legea bugetului de stat #parlament #rectificări

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.