Bolile transmise prin înțepăturile pot fi prevenite, anunță specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP). În acest context, moldovenii sunt îndemnați să dea dovadă de prudență și să respecte rescomandările.

Potrivit specialiștilor o specie, numită în mod obișnuit țânțarul tigru asiatic, circulă deja în următoarele țări: Suedia, Germania, Țările de Jos, Belgia, Austria, Franța, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Portugalia, Spania, România, Grecia, Italia și Malta.

Pe lângă disconfortul apărut în urma înțepăturii care poate provoca iritație ușoară, până la inflamație intensă, acești țânțari mai pot transmite omului boli virale deosebit de grave, precum: febra Denga, febra galbenă, febra Zika, virusul West Nile, encefalita ecvină.

Debutul acestor maladii este asemănător gripei, dar poate avea o evoluție gravă, în unele cazuri – fatală. În ultimul deceniu, în Republica Moldova au fost înregistrate patru cazuri de import de febra Denga și un caz de infecție cu virusul West Nile, în anul 2019.

Specialiștii ANSP vin cu recomandări pentru moldoveni, pentru a se proteja de înțepăturile țânțarilor:

purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, mai ales seara și dimineața, în zilele înnourate;
evitarea locurilor cu un număr mare de ţânţari (ecosisteme umbrite și umede, inclusiv și din apropierea bazinelor acvatice), minimalizarea plimbărilor în timpul nocturn;
utilizarea substanțelor chimice repelente (creme, spray-uri care resping insectele) la aflarea în aer liber;
efectuarea lucrărilor de dezinsecție: vegetația din priajma bazinelor acvatice, locurile unde sunt deșeuri menajere. Țânțarii preferă zonele umede și calde;
amenajarea teritoriilor adiacente instituțiilor de educație timpurie și de învățământ preuniversitar, lichidarea băltoacelor, golirea vaselor cu apă stătătoare aflate pe teritoriul acestor instituții;
montarea plaselor antimoschit la ferestre și uși pentru a împiedica accesul țânțarilor, periodic verificând integritatea acestora;
acoperirea/îndepărtarea containerelor cu apă stătătoare din preajma gospodăriilor, astfel se va preveni înmulțirea țânțarilor care î-și depun ouăle în apa stătătoare;
desecarea acumulărilor de apă ce se formează în preajma locuințelor după ploi abundente, asanarea subsolurilor inundate din blocurile de locuit, etc.
îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #boli #muscaturi #recomandări #țânțari

Vaccinarea copiilor a înregistrat un regres în mai multe țări din Uniunea Europeană după pandemia de COVID-19, ceea ce crește riscul reapariției unor boli infecțioase. Datele apar într-un studiu publicat în The Lancet Regional Health și analizat de AFP.

Cercetătorii au analizat evoluția vaccinării în cele 27 de state membre, în perioada 1980–2024, pentru șapte vaccinuri împotriva unor boli precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, hepatita B, meningita B, poliomielita, bolile pneumococice, rujeola și rubeola.

Potrivit studiului, Uniunea Europeană a atins în ultimii 40 de ani niveluri istorice de vaccinare, însă în perioada recentă tendința s-a inversat în mai multe state.

În 2024, Luxemburg și Portugalia au avut o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinuri analizate. România s-a situat însă sub pragul de 80%.

În total, 16 țări din UE au înregistrat scăderi ale ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru dintre vaccinurile analizate. În Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia, acoperirea vaccinală a scăzut pentru toate cele șapte vaccinuri.

Regresul a fost observat și în Germania și Spania, unde cinci dintre cele șapte vaccinuri au înregistrat scăderi. În Franța și Italia, acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri, dar a scăzut pentru alte trei.

Cele mai pronunțate diminuări au fost raportate în cazul vaccinurilor împotriva meningitei B și poliomielitei. Vaccinarea împotriva poliomielitei a scăzut în 20 de țări, cea împotriva hepatitei B în 18 state, iar imunizarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive a înregistrat scăderi în 17 țări.

Majoritatea acestor regrese au început între 2019 și 2022, perioadă care coincide cu pandemia de COVID-19. Cercetătorii spun că perturbările provocate de criza sanitară ar fi putut contribui la această evoluție, însă studiul nu a urmărit să stabilească exact cauzele scăderii vaccinării.

Autorii avertizează asupra necesității menținerii unei acoperiri vaccinale ridicate pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase. Potrivit studiului, vaccinarea a contribuit în ultimele decenii la evitarea a peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor.