Bolile transmise prin înțepăturile pot fi prevenite, anunță specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP). În acest context, moldovenii sunt îndemnați să dea dovadă de prudență și să respecte rescomandările.

Potrivit specialiștilor o specie, numită în mod obișnuit țânțarul tigru asiatic, circulă deja în următoarele țări: Suedia, Germania, Țările de Jos, Belgia, Austria, Franța, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Portugalia, Spania, România, Grecia, Italia și Malta.

Pe lângă disconfortul apărut în urma înțepăturii care poate provoca iritație ușoară, până la inflamație intensă, acești țânțari mai pot transmite omului boli virale deosebit de grave, precum: febra Denga, febra galbenă, febra Zika, virusul West Nile, encefalita ecvină.

Debutul acestor maladii este asemănător gripei, dar poate avea o evoluție gravă, în unele cazuri – fatală. În ultimul deceniu, în Republica Moldova au fost înregistrate patru cazuri de import de febra Denga și un caz de infecție cu virusul West Nile, în anul 2019.

Specialiștii ANSP vin cu recomandări pentru moldoveni, pentru a se proteja de înțepăturile țânțarilor:

purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, mai ales seara și dimineața, în zilele înnourate;
evitarea locurilor cu un număr mare de ţânţari (ecosisteme umbrite și umede, inclusiv și din apropierea bazinelor acvatice), minimalizarea plimbărilor în timpul nocturn;
utilizarea substanțelor chimice repelente (creme, spray-uri care resping insectele) la aflarea în aer liber;
efectuarea lucrărilor de dezinsecție: vegetația din priajma bazinelor acvatice, locurile unde sunt deșeuri menajere. Țânțarii preferă zonele umede și calde;
amenajarea teritoriilor adiacente instituțiilor de educație timpurie și de învățământ preuniversitar, lichidarea băltoacelor, golirea vaselor cu apă stătătoare aflate pe teritoriul acestor instituții;
montarea plaselor antimoschit la ferestre și uși pentru a împiedica accesul țânțarilor, periodic verificând integritatea acestora;
acoperirea/îndepărtarea containerelor cu apă stătătoare din preajma gospodăriilor, astfel se va preveni înmulțirea țânțarilor care î-și depun ouăle în apa stătătoare;
desecarea acumulărilor de apă ce se formează în preajma locuințelor după ploi abundente, asanarea subsolurilor inundate din blocurile de locuit, etc.
îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #boli #muscaturi #recomandări #țânțari

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cere despăgubiri pentru cetățenii prejudiciați de atacul cibernetic și avertizează că lipsa unor măsuri urgente riscă să lovească puternic economia țării. Potrivit parlamentarului, atacul poate declanșa un efect de domino: oamenii își pierd încrederea în serviciile electronice, evită plățile online și revin la ghișee. Consecințele ar putea fi grave pentru bănci, magazine online și micii antreprenori.

”Mai puțini clienți înseamnă venituri mai mici, locuri de muncă pierdute și afaceri închise. Iar pentru stat, care trăiește din împrumuturi, asta înseamnă și mai puțini bani la buget”, avertizează Cuiumju.

Deputatul critică investițiile de milioane în digitalizare, în condițiile în care securitatea datelor rămâne vulnerabilă: „Pentru ce cheltuim milioane pe digitalizare, dacă oamenii ajung să se teamă să folosească aceste servicii?”.

Cuiumju cere autorităților să spună ce date au fost compromise, să identifice responsabilii, să verifice independent securitatea sistemelor și să asigure despăgubirea persoanelor prejudiciate. Totodată, solicită măsuri împotriva fraudelor, inclusiv în cooperare cu băncile.

Deputatul propune și o reformă radicală: în locul mai multor structuri de securitate cibernetică, o singură instituție puternică, dotată cu specialiști, echipamente moderne și capacitatea de a monitoriza permanent sistemele statului. Conducerea acesteia trebuie aleasă pe criterii de competență, nu politice.