Ucraina va avea nevoie de 524 de miliarde de dolari (506 miliarde de euro) pentru redresarea şi reconstrucţia sa, după trei ani de război declanşat de invazia rusă, potrivit unei noi estimări publicate marţi de Banca Mondială, informează AFP.

„Această evaluare pune în evidenţă pagubele extraordinare pe care Rusia le-a provocat Ucrainei”, a declarat comisarul european pentru extindere Marta Kos, citată în comunicatul comun al Băncii Mondiale cu ONU, Comisia Europeană şi guvernul ucrainean, potrivit Agerpres.

Cifra – estimată pe 10 ani – este de „2,8 ori cât PIB-ul” Ucrainei pentru 2024, adaugă comunicatul.

Invazia rusă în Ucraina lansată pe 24 februarie 2022 a făcut zeci de mii de morţi, milioane de refugiaţi şi strămutaţi, şi a provocat distrugeri masive care au ras de pe suprafaţa pământului oraşe întregi cu bombardamente şi care au transformat în ruine numeroase infrastructuri energetice.

Precedentele evaluări, publicate în februarie 2023 şi în martie 2024, se ridicau la 392 de miliarde de euro şi respectiv la 464 de miliarde de euro.

„Anul trecut, nevoile Ucrainei în materie de reconstrucţie nu au încetat să crească din cauza atacurilor neîncetate ale Rusiei”, a deplâns prim-ministrul ucrainean Denis Şmîhal, citat în comunicat.

Zonele din apropierea liniei frontului au acumulat aproape trei sferturi dintre pagube, potrivit aceleiaşi surse, care enumeră regiunile estice Doneţk, Harkov, Lugansk şi cele sudice Zaporojie şi Herson, dar şi regiunea Kiev, capitala vizată aproape zilnic.

În total, 13% din parcul imobiliar ucrainean a fost avariat sau distrus, afectând peste 2,5 milioane de gospodării, mai adaugă comunicatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banca mondiala #reconstrucție #Ucraina

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.