Activele oficiale de rezervă au însumat 4,289 miliarde dolari cu 62 milioane dolari mai mult în data de 7 octombrie față de sfârșitul lunii septembrie, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

BNM are peste 2,19 miliarde de dolari în valori mobiliare, plasamente la bănci centrale și FMI – 1,276 miliarde dolari și bănci cu oficiile în străinătate – 810 milioane dolari. Aurul monetar însuma, în data de 7 octombrie, 4 milioane dolari.

Recordul istoric al activelor oficiale de rezervă a fost înregistrat la 1 octombrie 2021 – 4,073 miliarde dolari.

Din punct de vedere al ţărilor, ultimele date ale BNM arată că peste 20% din activele financiare sunt plasate în SUA, Olanda cu aproape 12% şi Germania cu 10%. Sunt alese anume aceste state pentru plasarea activelor financiare ca urmare a ratingului înalt şi a siguranţei investiţiilor. Peste jumătate din activele financiare ale BNM sunt plasate în state cu ratingul AAA.

La sfârşitul anului 2019, rezervele valutare au însumat 3,05 miliarde USD în 2018 – 2,9 miliarde USD, în 2017 – 2,8 miliarde USD, în 2016 – 2,2 miliarde USD, în 2015 – 1,756 miliarde USD, în 2014 – 2,156 miliarde USD, în 2013 – 2,8 miliarde USD, în 2012 – 2,5 miliarde USD, în 2011 – 1,965 miliarde USD, iar în 2010 – 1,7 miliarde USD.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#active #BNM #rezerve

Republica Moldova negociază accesul la achizițiile de tehnică militară prin programul european SAFE și explorează formule de cooperare cu România în domeniul apărării. Prioritatea autorităților de la Chișinău este procurarea unor interceptoare de drone, considerate o soluție mai accesibilă financiar pentru protejarea spațiului aerian. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România.

Șeful Guvernului a precizat că Republica Moldova vrea să colaboreze cu parteneri care dispun de tehnologii militare mai avansate, în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian național. Potrivit premierului, au fost înregistrate peste 100 de survolări neautorizate.

În acest context, cooperarea cu România a fost discutată inclusiv în cadrul întrevederilor cu premierul Luca Niculescu. Unul dintre subiecte vizează accesul Republicii Moldova la achizițiile realizate prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.

„Una din negocierile pe care le purtăm este ca Moldova să aibă acces la achizițiile din cadrul acestui program”, a declarat Vasile Tofan, menționând că autoritățile explorează mai multe formule de parteneriat cu România.

Premierul a subliniat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu exclude investițiile în apărare și dezvoltarea capacităților de protecție a spațiului aerian.

Interceptoarele de drone, prioritatea achizițiilor

Printre principalele echipamente pe care Chișinăul intenționează să le procure se numără interceptoarele de drone. Potrivit premierului, acestea reprezintă o soluție mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru contracararea aparatelor de zbor fără pilot care pătrund în spațiul aerian al țării.

Vasile Tofan a precizat că autoritățile nu urmăresc neapărat achiziționarea unor sisteme foarte sofisticate și costisitoare, precum Patriot, ci tehnologii de generație nouă, adaptate amenințărilor actuale, inclusiv dronelor de tip Geran și Shahed, utilizate de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

În paralel, Republica Moldova își propune să valorifice experiența Ucrainei în domeniul tehnologiilor militare. Premierul a amintit că a semnat recent, la Kiev, un acord de cooperare tehnico-militară, care ar urma să faciliteze accesul la tehnologii testate în condiții reale de război.

Întrebat despre alte posibile achiziții comune cu România și despre termenele în care ar putea apărea primele rezultate, Vasile Tofan a evitat să ofere detalii, invocând sensibilitatea subiectului. Acesta a declarat că autoritățile preferă să comunice public informațiile atunci când planurile se concretizează.