Peste 10.000 de persoane au fost plasate în câmpul muncii. Printre acestea se numără 4.793 șomeri, 275 zilieri și angajați în baza unui contract de o perioadă de până la 3 luni.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, din totalul persoanelor angajate, 4.977 sunt femei, 1.539 de persoane au vârsta 55-63 ani, 128 sunt persoane cu dizabilități, 110 sunt cetățeni ai Republicii Moldova reveniți de peste hotare, 42 de persoane sunt de etnie romă și 3 sunt cetățeni străini.

„Pentru prima dată, ANOFM reușește să plaseze un număr record de 10.000 persoane în câmpul muncii în mai puțin de 8 luni. Este rezultatul eforturilor colegilor și colegelor noastre din teritoriu și roada reformei inițiate în 2023. Recent au fost donate 3 mașini pentru echipele mobile din structurile teritoriale Rezina, Șoldănești și Telenești și vom continua să investim, în special, în echipele din teritoriu pentru a putea ajunge la cât mai mulți cetățeni și cât mai multe cetățene în căutarea unui loc de muncă. Continui să cred și să repet că, cea mai bună formă de protecție socială este un loc de muncă legal”, a declarat ministrul Alexei Buzu.

Din numărul total de șomeri înregistrați în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), au fost plasate 4.793 persoane. Dintre care acestea sunt: 2.478 femei, 2.904 sunt din mediul rural, 1.533 tineri și tinere cu vârsta 16-35 ani, 727 de persoane cu vârsta 55-63 ani, , 128 persoane cu dizabilități, 87 migranți reveniți de peste hotarele țării și 42 romi. Cele mai multe persoane și-au găsit un loc de muncă în industrie prelucrătoare, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul, agricultură, administrație publică, sănătate și asistență socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul 2022, 8.234 persoane au fost plasate în câmpul muncii, iar anul trecut – 11.062 persoane.

#loc de munca #Minsiterul Muncii #persoane

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cere despăgubiri pentru cetățenii prejudiciați de atacul cibernetic și avertizează că lipsa unor măsuri urgente riscă să lovească puternic economia țării. Potrivit parlamentarului, atacul poate declanșa un efect de domino: oamenii își pierd încrederea în serviciile electronice, evită plățile online și revin la ghișee. Consecințele ar putea fi grave pentru bănci, magazine online și micii antreprenori.

”Mai puțini clienți înseamnă venituri mai mici, locuri de muncă pierdute și afaceri închise. Iar pentru stat, care trăiește din împrumuturi, asta înseamnă și mai puțini bani la buget”, avertizează Cuiumju.

Deputatul critică investițiile de milioane în digitalizare, în condițiile în care securitatea datelor rămâne vulnerabilă: „Pentru ce cheltuim milioane pe digitalizare, dacă oamenii ajung să se teamă să folosească aceste servicii?”.

Cuiumju cere autorităților să spună ce date au fost compromise, să identifice responsabilii, să verifice independent securitatea sistemelor și să asigure despăgubirea persoanelor prejudiciate. Totodată, solicită măsuri împotriva fraudelor, inclusiv în cooperare cu băncile.

Deputatul propune și o reformă radicală: în locul mai multor structuri de securitate cibernetică, o singură instituție puternică, dotată cu specialiști, echipamente moderne și capacitatea de a monitoriza permanent sistemele statului. Conducerea acesteia trebuie aleasă pe criterii de competență, nu politice.