Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu circa 29% mai mult față de 2024. În 45 dintre cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025, cele mai frecvente violări au vizat dreptul la un proces echitabil, urmate de dreptul la protecția proprietății și de dreptul la viața privată și de familie, transmite IPN.

Datele se regăsesc într-o notă analitică prezentată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directoarea de program la CRJM, Carolina Bagrin, a precizat că majorarea numărului de cereri nu reflectă neapărat o creștere bruscă a încălcărilor drepturilor omului la nivel național, ci mai degrabă o revenire la nivelurile statistice înregistrate înainte de 2024, care a marcat cel mai mic număr de cereri din ultimul deceniu.

Potrivit Carolinei Bagrin, raportat la numărul populației, Republica Moldova continuă să înregistreze un nivel ridicat al adresărilor la CtEDO. Țara noastră se situează pe locul patru între statele membre ale Consiliului Europei după numărul de plângeri, cetățenii moldoveni adresându-se Curții de 4,6 ori mai frecvent decât media europeană, transmite sursa citată.

La sfârșitul anului trecut, țara noastră avea 1.141 de cereri pendinte în fața CtEDO, ceea ce reprezintă 2,2% din totalul dosarelor aflate pe rolul Curții. Din această perspectivă, statul se clasează pe locul nouă între țările membre ale Consiliului Europei, un nivel considerat ridicat, a adăugat șefa de program a CRJM.

Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a declarat la rândul său că, din 1997, anul aderării Republicii Moldova la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și până în 2025, CtEDO a constatat 885 de violări în cauze ce vizează Moldova. Potrivit lui, cele mai frecvente încălcări rămân constante de-a lungul anilor și vizează, în principal, dreptul la proces echitabil și interzicerea torturii.

Potrivit notei analitice, CtEDO a înregistrat anul trecut 31. 800 de cereri, cu 10% mai mult decât în 2024. Cele mai multe cereri au vizat Turcia (6 743), Polonia (3 303), Italia (2 421), Ucraina (2 299) și România (1 962).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

#cereri #creștere #CtEDO #Moldova

Președintele Consiliului European, António Costa, a promis sprijin ferm pentru România în contextul recentelor survolări ale spațiului aerian de către dronele rusești și a incidentelor cu drone navale. Declarația a fost făcută la București, după o întrevedere cu președintele român, Nicușor Dan. Oficialul european a subliniat, totodată, că extinderea UE către Moldova este o investiție în securitate, stabilitate și prosperitate, transmite IPN.

Oficialul european a calificat incidentele cu drone drept dovadă a legăturii strânse dintre securitatea frontierei estice a UE și cea a întregului bloc comunitar. Costa a subliniat că unitatea europeană în sprijinirea Ucrainei nu va ceda presiunilor Rusiei de a intimida sau diviza Uniunea.

În același timp, președintele forului european a pledat pentru convenirea unui acord până la finalul anului privind viitorul buget multianual al UE. Costa a subliniat că noul cadru financiar trebuie să consolideze apărarea, competitivitatea și reziliența strategică, menținând totodată coeziunea și agricultura, într-un context geopolitic diferit față de 2020.

La rândul său, Nicușor Dan a reiterat poziția României pentru un buget UE ambițios, cu fonduri consistente pentru coeziune, agricultură și competitivitate. Liderul de la Cotroceni a reiterat, totodată, susținerea României pentru ca procesul de aderare al Moldovei la UE să continue într-un ritm susținut.

Vizita de la București face parte din turneul anual al lui António Costa în capitalele europene, menit să pregătească terenul pentru discuțiile din cadrul viitoarelor reuniuni ale Consiliului European din acest an.