Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu circa 29% mai mult față de 2024. În 45 dintre cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025, cele mai frecvente violări au vizat dreptul la un proces echitabil, urmate de dreptul la protecția proprietății și de dreptul la viața privată și de familie, transmite IPN.

Datele se regăsesc într-o notă analitică prezentată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directoarea de program la CRJM, Carolina Bagrin, a precizat că majorarea numărului de cereri nu reflectă neapărat o creștere bruscă a încălcărilor drepturilor omului la nivel național, ci mai degrabă o revenire la nivelurile statistice înregistrate înainte de 2024, care a marcat cel mai mic număr de cereri din ultimul deceniu.

Potrivit Carolinei Bagrin, raportat la numărul populației, Republica Moldova continuă să înregistreze un nivel ridicat al adresărilor la CtEDO. Țara noastră se situează pe locul patru între statele membre ale Consiliului Europei după numărul de plângeri, cetățenii moldoveni adresându-se Curții de 4,6 ori mai frecvent decât media europeană, transmite sursa citată.

La sfârșitul anului trecut, țara noastră avea 1.141 de cereri pendinte în fața CtEDO, ceea ce reprezintă 2,2% din totalul dosarelor aflate pe rolul Curții. Din această perspectivă, statul se clasează pe locul nouă între țările membre ale Consiliului Europei, un nivel considerat ridicat, a adăugat șefa de program a CRJM.

Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a declarat la rândul său că, din 1997, anul aderării Republicii Moldova la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și până în 2025, CtEDO a constatat 885 de violări în cauze ce vizează Moldova. Potrivit lui, cele mai frecvente încălcări rămân constante de-a lungul anilor și vizează, în principal, dreptul la proces echitabil și interzicerea torturii.

Potrivit notei analitice, CtEDO a înregistrat anul trecut 31. 800 de cereri, cu 10% mai mult decât în 2024. Cele mai multe cereri au vizat Turcia (6 743), Polonia (3 303), Italia (2 421), Ucraina (2 299) și România (1 962).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

#cereri #creștere #CtEDO #Moldova

Medicamentele se scumpesc pe fondul creșterii costurilor de producție și logistică la nivel mondial, iar autoritățile nu intenționează să liberalizeze complet prețurile celor eliberate fără prescripție medicală. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, susține că prețurile vor fi gestionate diferențiat, în funcție de categoria medicamentelor, iar accentul va fi pus și pe compensarea tratamentelor.

„Scumpirile sunt în toate, să zicem, produsele și la nivel mondial. Sunt scumpiri din punct de vedere logistic, pentru că producerea unui medicament care a fost acum cinci ani și producerea unui medicament în ziua de astăzi au costuri diferite”, a declarat ministrul.

Potrivit oficialului, producătorii notifică autoritățile despre prețurile solicitate, iar costul final al unui medicament include și cheltuielile de distribuție, logistică și marjele comerciale.

În acest context, Ministerul Sănătății Alexandru Gasnaș pregătește o abordare diferențiată pentru medicamentele fără prescripție medicală, cunoscute drept OTC. Astfel, pentru medicamentele esențiale, precum paracetamolul și ibuprofenul, autoritățile își propun să negocieze prețurile, în timp ce medicamentele procurate pentru spitalele publice prin intermediul Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate vor avea prețuri plafonate.

Pentru medicamentele fără rețetă care nu fac parte din categoria celor esențiale, se urmărește controlul prețurilor și liberalizarea treptată a marjelor comerciale.

„Nu va fi liberalizarea (…) fără preț și fiecare cum vrea”, a precizat ministrul, explicând că o liberalizare completă în această etapă ar putea să nu genereze concurență reală pe piață.

Oficialul a atras atenția și asupra unei alte probleme: consumatorii fac adesea cu greu diferența dintre medicamente și suplimente alimentare. Spre deosebire de medicamente, suplimentele alimentare nu sunt supuse aceluiași control al prețurilor, iar comercianții și distribuitorii își stabilesc singuri prețurile.

Ministrul Alexandru Gasnaș a mai menționat că accesul la medicamente este afectat de distribuția neuniformă a farmaciilor pe teritoriul țării. În paralel, autoritățile intenționează să pună accent pe compensarea medicamentelor, pentru a facilita accesul pacienților la tratamente.