Un număr record de 274 de alpiniști au ajuns miercuri, 18 mai, pe vârful Muntelui Everest. Acesta este cel mai mare număr de persoane care au atins într-o singură zi cel mai înalt vârf montan din lume dinspre partea nepaleză.

Un organizator de expediții a declarat că numărul nu este „atât de mare”, având în vedere „că acest munte este de zece ori mai mare” decât altele unde ajung zilnic chiar și 4.000 de alpiniști.

Muntele Everest are o altitudine de 8.849 de metri și se află la granița dintre Nepal și regiunea Tibet. Deși poate fi urcat din ambele direcții, operatorii de expediții spun că anul acesta nu au existat alpiniști pe versantul tibetan, deoarece autoritățile chineze nu au emis permise de urcare.

Recordul anterior stabilit a fost de 223 de persoane, înregistrat pe 22 mai 2019, conform secretarului general al Asociației Operatorilor de Expediții din Nepal.

Recordul pentru cel mai mare număr de persoane care au ajuns pe Everest din ambele direcții a fost stabilit o zi mai târziu, pe 23 mai 2019, când 354 de alpiniști au reușit ascensiunea, potrivit Guinness World Records, citat de presa română.

Nepal a emis anul acesta 494 de permise pentru urcarea Everestului, fiecare costând 15.000 de dolari.

Experții în alpinism critică adesea Nepalul pentru că permite unui număr foarte mare de alpiniști să urce pe munte, ceea ce duce uneori la blocaje periculoase sau cozi lungi în așa-numita „zonă a morții”, aflată sub vârf, unde nivelul oxigenului este periculos de scăzut pentru supraviețuire.

Nepalul a recunoscut riscurile generate de aglomerație și de alpiniștii fără experiență, introducând controale mai stricte și taxe mai mari.

Organizatorul de expediții Lukas Furtenbach, de la compania austriacă Furtenbach Adventures, a declarat că numărul mare de persoane de pe Everest nu reprezintă o problemă dacă expedițiile sunt bine organizate și aprovizionate.

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.