Un număr record de 274 de alpiniști au ajuns miercuri, 18 mai, pe vârful Muntelui Everest. Acesta este cel mai mare număr de persoane care au atins într-o singură zi cel mai înalt vârf montan din lume dinspre partea nepaleză.

Un organizator de expediții a declarat că numărul nu este „atât de mare”, având în vedere „că acest munte este de zece ori mai mare” decât altele unde ajung zilnic chiar și 4.000 de alpiniști.

Muntele Everest are o altitudine de 8.849 de metri și se află la granița dintre Nepal și regiunea Tibet. Deși poate fi urcat din ambele direcții, operatorii de expediții spun că anul acesta nu au existat alpiniști pe versantul tibetan, deoarece autoritățile chineze nu au emis permise de urcare.

Recordul anterior stabilit a fost de 223 de persoane, înregistrat pe 22 mai 2019, conform secretarului general al Asociației Operatorilor de Expediții din Nepal.

Recordul pentru cel mai mare număr de persoane care au ajuns pe Everest din ambele direcții a fost stabilit o zi mai târziu, pe 23 mai 2019, când 354 de alpiniști au reușit ascensiunea, potrivit Guinness World Records, citat de presa română.

Nepal a emis anul acesta 494 de permise pentru urcarea Everestului, fiecare costând 15.000 de dolari.

Experții în alpinism critică adesea Nepalul pentru că permite unui număr foarte mare de alpiniști să urce pe munte, ceea ce duce uneori la blocaje periculoase sau cozi lungi în așa-numita „zonă a morții”, aflată sub vârf, unde nivelul oxigenului este periculos de scăzut pentru supraviețuire.

Nepalul a recunoscut riscurile generate de aglomerație și de alpiniștii fără experiență, introducând controale mai stricte și taxe mai mari.

Organizatorul de expediții Lukas Furtenbach, de la compania austriacă Furtenbach Adventures, a declarat că numărul mare de persoane de pe Everest nu reprezintă o problemă dacă expedițiile sunt bine organizate și aprovizionate.

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.