Piața imobiliară din Chișinău a încheiat anul 2025 cu prețuri record, însă a intrat într-o fază clară de stagnare, potrivit analizei realizate de Victor Cernomorcenco, expert al companiei Acces Imobil. Prețul mediu al apartamentelor a ajuns la 1.720 euro pe metru pătrat, cel mai ridicat nivel din istoria pieței. Indicatorul include atât blocurile noi, cât și fondul locativ secundar (blocuri de tip sovietic), indiferent dacă locuințele sunt cu reparație sau în varianta „albă”.

În a doua jumătate a anului, însă, piața a intrat într-o fază de plafonare, fără noi creșteri semnificative, ceea ce reflectă tensiunea dintre prețurile cerute de vânzători și puterea reală de cumpărare a populației, într-un context economic mai prudent, scrie BANI.MD.

„Apartamentele bine poziționate și evaluate corect continuă să se vândă rapid, în medie în 1–2 luni. Cererea există, dar cumpărătorii nu mai acceptă orice preț”, subliniază Victor Cernomorcenco.

Astfel, în doar doi ani, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a crescut de la 1.070 €/m² în 2023 la 1.720 €/m² la final de 2025, ceea ce înseamnă o majorare de 60,7%, sau circa 650 de euro pe metru pătrat. Această explozie a prețurilor a dus la o prăbușire a numărului de tranzacții, care, potrivit estimărilor Acces Imobil, s-a redus cu aproximativ 50% în 2025.

Cu toate acestea, orașul Chișinău continuă să atragă capital și populație din raioane, iar moldovenii din diasporă aleg în continuare capitala și suburbiile drept principala destinație pentru investiții imobiliare.

Pentru anul 2026, scenariul de bază este unul moderat, fără corecții majore. Prețurile sunt așteptate să se plafoneze, cu o eventuală creștere ajustată la rata inflației de 5–7%, ceea ce ar putea duce piața la un nivel mediu de circa 1.800 euro/m² până la sfârșitul anului.

„Cererea susținută, oferta limitată de locuințe noi și rolul Chișinăului ca principal pol economic al țării reduc drastic riscul unor scăderi abrupte”, explică Cernomorcenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, vânzătorii vor fi obligați să vină cu prețuri realiste, iar cumpărătorii vor deveni tot mai selectivi, analizând atent raportul preț-calitate și apelând tot mai mult la credite ipotecare pentru a putea închide tranzacții.

#preturi record #piata imobiliara #Chisinau

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali