Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #Islanda #referendum #UE

Mai mulți angajați ai Poliției Republicii Moldova au fost decorați cu distincții de stat, grade speciale, medalii și mențiuni, în contextul celei de-a 35-a aniversări a Independenței Republicii Moldova.

Ceremonia a fost organizată de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, care a apreciat munca, responsabilitatea și devotamentul polițiștilor dedicați protejării cetățenilor și statului.

În discursul său, șeful IGP a subliniat că independența înseamnă nu doar un moment important din istoria țării, ci și responsabilitatea de a construi, proteja și consolida Republica Moldova.

Cernăuțeanu a vorbit și despre importanța promovării valorilor naționale, a patriotismului și a respectului față de țară. Potrivit acestuia, polițistul trebuie să fie un exemplu de integritate, curaj și responsabilitate.

„Valorile pe care le promovăm astăzi trebuie să ajungă la generațiile de mâine. Este datoria fiecăruia dintre noi să le păstrăm și să le transmitem mai departe”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.

Conducerea Poliției Naționale susține că va continua să creeze condiții mai bune pentru angajați, să sprijine dezvoltarea lor profesională și să le ofere suportul necesar pentru îndeplinirea misiunilor în serviciul societății.

Republica Moldova sărbătorește în acest an 35 de ani de independență, marcată la 27 august 1991, când Parlamentul a adoptat Declarația de Independență.

Evenimentele dedicate zilei naționale se desfășoară sub genericul „Independența ne unește” și includ depuneri de flori, parada militară și un concert cu participarea mai multor artiști din țară.