Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #Islanda #referendum #UE

Companii din industria auto, tehnologie și sectorul bunurilor de larg consum se află în fruntea clasamentului Forbes Net Zero Leaders 2026, care analizează companiile americane cel mai bine pregătite să atingă obiectivul de emisii nete zero până în 2050. Rivian Automotive ocupă primul loc, urmată de Tesla, Hewlett Packard Enterprise, Philip Morris International și HP. Evaluarea se bazează pe performanțe măsurabile în domenii precum reducerea emisiilor, guvernanța corporativă, gestionarea riscurilor și reziliența financiară, potrivit Forbes.ro.

Rivian Automotive ocupă primul loc. Producătorul de vehicule electrice și-a propus să atingă emisii nete zero până în 2040, inclusiv prin utilizarea energiei regenerabile, reducerea amprentei de carbon a vehiculelor și creșterea ponderii materialelor reciclate.

Pe locul doi se află Tesla, care își concentrează activitatea pe vehicule electrice, sisteme de stocare a energiei și soluții solare. Potrivit Raportului de Impact pentru 2025, utilizarea produselor companiei a contribuit la evitarea a aproximativ 37 de milioane de tone de emisii CO₂e.

Hewlett Packard Enterprise (HPE) ocupă locul trei. Forbes evidențiază investițiile companiei în centre de date mai eficiente energetic și serviciile prin care HPE ajută clienții să reducă atât consumul de energie, cât și costurile asociate infrastructurii IT.

Philip Morris International, companie care activează și pe piața din Moldova deja de 30 de ani, a fost inclusă pentru al patrulea an consecutiv în clasament, ocupând locul patru la nivel general și prima poziție în categoria bunurilor de larg consum. Philip Morris International își menține angajamentul de a atinge emisii nete zero până în 2040, așa cum este prevăzut în Planul de Tranziție Climatică publicat în 2025. Acest obiectiv pornește de la ideea că schimbarea este posibilă prin inovație, politici publice mai eficiente și colaborare între companii, autorități și parteneri.

„Transformarea unei afaceri globale ne-a arătat că cele mai bine pregătite companii sunt cele care văd crearea valorii pe termen lung ca pe un avantaj strategic, nu ca pe o agendă paralelă. Noua recunoaștere din partea Forbes confirmă că deciziile ce țin de strategie, investiții și guvernanță influențează direct sustenabilitatea companiei pe viitor”, a declarat Jennifer Motles, Chief Sustainability Officer al PMI.

HP completează primele cinci poziții ale clasamentului, după PMI. Compania urmărește reducerea cu 50% a emisiilor din întregul lanț valoric până în 2030, comparativ cu 2019, și atingerea obiectivului net zero până în 2040. În 2025, energia din surse regenerabile a reprezentat 66% din consumul global de electricitate al operațiunilor HP.