Comisia Electorală Centrală (CEC) a prezentat informații actualizate către ora 16:00 despre procesul de votare în cadrul referendumului republican constituțional și alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Până la ora 16.00, și-au exercitat dreptul la vot peste 1 mln 143 mii de alegători, ceea ce constituie 39,4 % din numărul alegătorilor incluși în listele electorale. Pentru comparație, pe 1 noiembrie 2020, în cadrul turului I de scrutin la alegerile prezidențiale, către ora 16.00, au votat peste 927 000 de alegători sau circa 33% din numărul total al celor incluși în listele electorale.

Pragul de validare a alegerilor prezidențiale în Republica Moldova – atins. Mai devreme decât la scrutinul anterior

Referitor la rata de participare la referendum, reiterăm că datele se colectează din teritoriu de la birourile electorale ale secțiilor de votare de către consiliile electorale de circumscripție electorală și de la consiliile electorale de circumscripție electorală de către Comisia Electorală Centrală. Numărarea se face manual, prin calcularea semnăturilor din listele electorale și transmiterea prin telefon și email a datelor. Respectiv, către ora 15:00, din cei 1 007 119 alegători care s-au prezentat la secțiile de votare, 907 594 de votanți au participat la referendumul republican constituțional, ceea ce constituia la ora 15:00 o rată de 32,11%.

Pentru a fi declarat valabil, la referendumul constituțional trebuie să se prezinte cel puțin o treime dintre alegători, adică 33%. Iar ca proiectul de modificare a Constituției să treacă, acesta trebuie să fie susținut de cel puțin 50% dintre participanți.

CEC informează că în Tokio, Japonia, s-a încheiat deja procesul de votare. Acolo și-au exercitat dreptul la vot 69 de alegători. La ora 16:00, în China s-a încheiat procesul de votare, acolo au votat 73 de persoane. Celelalte secții din afara țării sunt în deplină activitate, cu excepția a patru: una din Canada și trei din Statele Unite ale Americii. Acestea își vor începe activitatea la ora 17:00.

La moment, se atestă o prezență masivă a cetățenilor care așteaptă rândul să voteze în unele secții de votare din: Franța, Italia, Turcia, România, Belgia, Federația Rusă. CEC a asigurat toate secțiile de votare din străinătate cu un număr suficient de buletine de vot, astfel încât toți alegătorii să poată să-și exercite dreptul la vot.

Totodată, Inspectoratul General al Poliției informează despre înregistrarea a 74 de cazuri de încălcări ale procesului electoral:

· fotografierea buletinului de vot – 14 cazuri;

· deteriorarea buletinelor de vot – 5 cazuri;

· scoaterea buletinului de vot din secția de votare – 1 caz la Ialoveni;

· agitația electorală interzisă – 10 cazuri;

· afișajul electoral neautorizat – 6 cazuri;

· transportare organizată a alegătorilor – 8 cazuri;

· bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor – 6 situații;

· prezența în cabina de vot a mai multor persoane- 2 cazuri;

· alte peste 20 de cazuri vizează alte incidente.

Alte detalii CEC va informa în briefingul de la ora 19:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #Japonia #referendum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.