Numărul de raioane ar putea fi redus de la 32 la 10, acestea urmând să fie organizate în cinci regiuni, potrivit strategiei de reformă a administrației publice locale, au declarat reprezentanții guvernării. Totuși, decizia finală va fi luată după consultări cu autoritățile locale, societatea civilă și cetățenii. În prezent, nu există o hartă concretă a noii structuri.

Există însă o confuzie importantă, atrag atenția liderii CALM: deși se vorbește despre reforma administrației publice locale, în realitate discuțiile se reduc la reforma administrativ-teritorială, adică la micșorarea numărului de primării și, eventual, a raioanelor.

Reforma, dacă va fi realizată etapizat, cu consultarea largă a cetățenilor și centrată pe beneficiile oamenilor, poate fi o oportunitate reală de modernizare a statului. În caz contrar, există riscul discreditării procesului și al instalării unui haos administrativ și social, cu consecințe greu de prevăzut pentru viitorul european al țării, avertizează liderii CALM.

Guvernarea intenționează să finalizeze reforma înainte de următoarele alegeri locale. Procesul include consultări publice, prezentarea conceptului, discuții extinse și adoptarea pachetului legislativ în Parlament. Deocamdată nu există o estimare oficială a costurilor acestei reforme.

Cum se diferențiază reforma administrativă de reforma administrativ-teritorială?
Ce impact va avea reforma asupra serviciilor publice pentru cetățeni?
Cum va contribui reforma la modernizarea administrației și la integrarea europeană?
Care este calendarul preconizat pentru implementarea reformei?
Ce se întâmplă dacă noile structuri administrative eșuează în a livra servicii de calitate?
Reforma riscă să accentueze izolarea regiunii transnistrene sau să creeze oportunități de reintegrare administrativă?
Reforma este o necesitate sau un risc politic?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 30 ianuarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV.

Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Larisa Voloh, deputată PAS, Adrian Ermurachi, co-Director Executiv IPRE și Viorel Jardan, primarul comunei Lozova, Strășeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#APL #Realitatea te priveste #reforma

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.