Numărul de raioane ar putea fi redus de la 32 la 10, acestea urmând să fie organizate în cinci regiuni, potrivit strategiei de reformă a administrației publice locale, au declarat reprezentanții guvernării. Totuși, decizia finală va fi luată după consultări cu autoritățile locale, societatea civilă și cetățenii. În prezent, nu există o hartă concretă a noii structuri.

Există însă o confuzie importantă, atrag atenția liderii CALM: deși se vorbește despre reforma administrației publice locale, în realitate discuțiile se reduc la reforma administrativ-teritorială, adică la micșorarea numărului de primării și, eventual, a raioanelor.

Reforma, dacă va fi realizată etapizat, cu consultarea largă a cetățenilor și centrată pe beneficiile oamenilor, poate fi o oportunitate reală de modernizare a statului. În caz contrar, există riscul discreditării procesului și al instalării unui haos administrativ și social, cu consecințe greu de prevăzut pentru viitorul european al țării, avertizează liderii CALM.

Guvernarea intenționează să finalizeze reforma înainte de următoarele alegeri locale. Procesul include consultări publice, prezentarea conceptului, discuții extinse și adoptarea pachetului legislativ în Parlament. Deocamdată nu există o estimare oficială a costurilor acestei reforme.

Cum se diferențiază reforma administrativă de reforma administrativ-teritorială?
Ce impact va avea reforma asupra serviciilor publice pentru cetățeni?
Cum va contribui reforma la modernizarea administrației și la integrarea europeană?
Care este calendarul preconizat pentru implementarea reformei?
Ce se întâmplă dacă noile structuri administrative eșuează în a livra servicii de calitate?
Reforma riscă să accentueze izolarea regiunii transnistrene sau să creeze oportunități de reintegrare administrativă?
Reforma este o necesitate sau un risc politic?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 30 ianuarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV.

Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Larisa Voloh, deputată PAS, Adrian Ermurachi, co-Director Executiv IPRE și Viorel Jardan, primarul comunei Lozova, Strășeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#APL #Realitatea te priveste #reforma

Compania aeriană națională a Serbiei, Air Serbia, își face intrarea pe piața aviației din Republica Moldova. Din data de 3 iunie 2027, operatorul va inaugura o cursă regulată directă între Chișinău și Belgrad și va oferi pasagerilor moldoveni o nouă conexiune aeriană cu Europa de Sud-Est și posibilități suplimentare de călătorie către destinații internaționale, scrie bani.md.

Potrivit anunțului oficial al companiei, zborurile pe ruta Chișinău–Belgrad vor fi operate de patru ori pe săptămână, iar biletele au fost deja puse în vânzare. Noua legătură face parte dintr-un program amplu de extindere a rețelei Air Serbia, care pregătește lansarea a șase destinații noi în 2027.

Intrarea companiei sârbe pe piața moldovenească ar putea intensifica concurența în sectorul transportului aerian, în special pe segmentul zborurilor cu escală. Aeroportul din Belgrad reprezintă un important nod de conexiune regională, de unde Air Serbia operează curse către numeroase orașe europene, dar și către destinații intercontinentale.

Un avantaj pentru pasagerii din Republica Moldova îl reprezintă posibilitatea de a călători prin Belgrad către Statele Unite. Air Serbia operează deja zboruri transatlantice spre New York și Chicago, iar în 2027 intenționează să adauge Miami pe harta destinațiilor sale. Astfel, noua rută ar putea constitui o alternativă pentru călătoriile peste Atlantic, în funcție de orarul conexiunilor și de tarifele disponibile.

Potrivit datelor aeroportuare, în septembrie 2026, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași lună a anului precedent.