Până la începutul anului 2027, când urmează să aibă loc alegeri locale în Republica Moldova, guvernarea va veni cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială. Promisiunea a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la emisiunea „În context” de la Moldova 1.

Reforma administrativ-teritorială a fost amânată anterior, deoarece implică anumite costuri politice.

„În campania electorală nu a fost întâlnire în care să nu fiu întrebat de reforma teritorial administrativă, că vorbeam de sate, raioane, de consilii raionale. Permanent s-a întrebat lucrul acesta și întrebau primarii, consilierii, cetățenii. Noi avem un timp limitat la dispoziție: este 2027, care este anul alegerilor locale. Noi avem cadrul temporar. Iată până la începutul anului 2027 să venim cu o decizie politică asumată, să fie prezentată cea mai bună soluție, cea mai bună variantă, pentru că sunt diferite opțiuni”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit politicianului, amalgamarea voluntară – procesul prin care două sau mai multe localități de nivelul întâi, în baza deciziilor consiliilor locale, se unesc pentru a forma o singură entitate administrativă mai mare, cu scopul de a crește eficiența și transparența guvernării locale, precum și de a îmbunătăți furnizarea serviciilor publice și calitatea vieții locuitorilor – durează prea mult.

„Noi, eventual, putem s-o păstrăm. Trebuie să fie o metodă mixtă: pentru anumite localități mari să oferim această discreție; pentru cele mici să acționăm altfel. Condițiile de eligibilitate și de accesare a fondurilor europene pentru comunitățile noastre sunt mult mai exigente. Și el începe și de la complexitatea proiectului pe care trebuie să-l prezinți, și de la numărul populației minime care trebuie să aibă o localitate, pentru că trebuie să fie un număr critic de cetățeni, minim pentru a asigura cât de puțin o bază fiscală. Deci sunt niște lucruri spre care noi trebuie să tindem. Nu sunt elaborate doar pentru Republica Moldova. Prin asta au trecut Țările Baltice, prin asta a trecut Polonia și prin asta trebuie să trecem și noi”, a adăugat Igor Grosu.

Guvernul a aprobat, în 2023, strategia de reformă a administrației publice care prevede o nouă organizare teritorială a țării. Vara trecută, două grupuri de unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova au aprobat decizii privind amalgamarea voluntară. Primul grup este constituit din orașul Leova și satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, iar al doilea grup include satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hîncești, din raionul Fălești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #reforma administrativa

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.