Parlamentul a votat, cu 59 de voturi, simplificarea procesului de amalgamare voluntară, pentru ca mai multe localități să își unească eforturile, să își consolideze capacitățile și să ofere comunităților servicii moderne și de calitate.

Autoritățile se arată convinse că reforma administrației publice locale nu este doar necesară, ci demult întârziată, iar orice amânare reprezintă un act de profundă iresponsabilitate față de cetățenii și familiile care, în anul 2026, încă nu au acces la apă și canalizare. În prezent, există deja 354 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, din totalul de 893 de localități.

Orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat”, avertizează Viorel Furdui, directorul executiv al Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Pentru a da o replică fermă și legitimă, CALM promite să organizeze, în perioada următoare, întâlniri cu primarii din teritoriu, urmate de Adunarea Generală și alte acțiuni, astfel încât vocea administrației publice locale să fie auzită clar la nivel central.

Conceptul reformei administrative prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării, până în 2027. Peste 87% dintre primării sunt sub acest prag.

Cât de realistă și cât de „voluntară” va fi, în fapt, această reformă?
Cât de „voluntară” este amalgamarea, dacă primăriile sunt presate prin condiționarea finanțărilor?
Fragmentarea actuală întreține dependența de centru și lipsa de autonomie locală?
De ce nu s-a optat pentru regionalizare la nivelul II și transformarea orașelor în poli reali de creștere economică?
Este această reformă o modernizare reală sau o tentativă de control politic asupra teritoriului?
Reforma începe în curând, dar în cât timp vor deveni vizibile rezultatele promise: drumuri bune, transport asigurat și servicii publice de calitate?
De ce unii primari privesc cu reticenţă unirea satelor, comunelor?
De ce avem primari cu 3–4 mandate, dar localități care bat pasul pe loc?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 17 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Larisa Voloh, deputată PAS, vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Adrian Ermurachi, co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Iurie Ciocan, fost șef al Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare #Realitatea te priveste #reforma APL

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.