Parlamentul a votat, cu 59 de voturi, simplificarea procesului de amalgamare voluntară, pentru ca mai multe localități să își unească eforturile, să își consolideze capacitățile și să ofere comunităților servicii moderne și de calitate.

Autoritățile se arată convinse că reforma administrației publice locale nu este doar necesară, ci demult întârziată, iar orice amânare reprezintă un act de profundă iresponsabilitate față de cetățenii și familiile care, în anul 2026, încă nu au acces la apă și canalizare. În prezent, există deja 354 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, din totalul de 893 de localități.

Orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat”, avertizează Viorel Furdui, directorul executiv al Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Pentru a da o replică fermă și legitimă, CALM promite să organizeze, în perioada următoare, întâlniri cu primarii din teritoriu, urmate de Adunarea Generală și alte acțiuni, astfel încât vocea administrației publice locale să fie auzită clar la nivel central.

Conceptul reformei administrative prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării, până în 2027. Peste 87% dintre primării sunt sub acest prag.

Cât de realistă și cât de „voluntară” va fi, în fapt, această reformă?
Cât de „voluntară” este amalgamarea, dacă primăriile sunt presate prin condiționarea finanțărilor?
Fragmentarea actuală întreține dependența de centru și lipsa de autonomie locală?
De ce nu s-a optat pentru regionalizare la nivelul II și transformarea orașelor în poli reali de creștere economică?
Este această reformă o modernizare reală sau o tentativă de control politic asupra teritoriului?
Reforma începe în curând, dar în cât timp vor deveni vizibile rezultatele promise: drumuri bune, transport asigurat și servicii publice de calitate?
De ce unii primari privesc cu reticenţă unirea satelor, comunelor?
De ce avem primari cu 3–4 mandate, dar localități care bat pasul pe loc?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 17 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Larisa Voloh, deputată PAS, vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Adrian Ermurachi, co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Iurie Ciocan, fost șef al Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste #reforma APL #amalgamare

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit astăzi, 12 mai, la București, cu președintele României, Nicușor Dan.

„Republica Moldova și România sunt legate printr-o relație specială, dar și printr-un parteneriat puternic, construit pe încredere, respect reciproc și obiective comune. Am discutat despre securitatea regională, proiectele de infrastructură care conectează cele două maluri ale Prutului, cooperarea economică și susținerea consistentă și necondiționată a României pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Moldova și România au nevoie una de cealaltă într-o Europă în care securitatea, stabilitatea și dezvoltarea nu mai pot fi privite separat. O Moldovă puternică, democratică și europeană înseamnă și o regiune mai stabilă și o Europă mai unită”, a declarat Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a început vizita la București, unde a avut o întrevedere cu omologul său, președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Oficialul a discutat despre relația apropiată dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, proiectele comune care conectează tot mai mult cele două state, precum și despre rolul important al cooperării parlamentare în consolidarea parteneriatului bilateral.