În Republica Moldova, va fi implementată o reformă în domeniul medicamentelor. Problemele acumulate nu pot fi rezolvate prin măsuri sporadice.

„Trebuie să revizuim întreg cadrul legislativ. Trebuie să elaborăm trei legi noi: cu referire la accesul la medicamente, la aprobarea prețurilor – mecanismele de compensare și la serviciile publice în sănătate”, a declarat Zinaida Bezverhni, secretar de stat în ministerul Sănătății, pentru IPN.

„Problema cu medicamentele vizează două aspecte: lipsa lor fizică și accesibilitatea celor care sunt. În 2013 aveam peste 7 000 de medicamente înregistrate, acum avem 3 500, dintre care oficial sunt înregistrate 2 000. Statul, vrând să scadă prețul la medicamente, a reglementat piața într-atât, încât i-a întors pe producătorii de medicamente de la înregistrarea acestora în Republica Moldova”, spune Zinaida Bezverhni.

Scopul Ministerului Sănătății este acum să-i atragă înapoi pe producătorii medicamentelor calitative și inofensive, ca să revină pe piață și să să-și înregistreze preparatele.

„Avem un grup care lucrează la procesul de formare a prețurilor, de formare a prețurilor atât en-gros, cât și en details, în rețelele de comercializare”, a precizat secretarul de stat.

Un alt aspect ține de ceea ce se procură din banii statului, adică ceea ce acoperă Casa Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Statul mărește considerabil, în fiecare, an bugetul CNAM.

„La anul, bugetul pentru compensarea medicamentelor va fi de circa 1 miliard de lei. O mare parte din acești bani nu este folosită pentru că medicii nu prescriu medicamente pe rețete. Formula de compensare care a funcționat până acum este ineficientă, de aceea de la 1 noiembrie vom îmbunătăți formula după care vor fi compensate preparatele”, a specificat Zinaida Bezverhni.

Principiul care va fi adoptat de autoritățile publice în domeniul medicamentelor este cel al unei compensări medii:

„Jumătate din medicamentele din aceeași categorie vor fi gratis, iar pentru cealaltă parte a preparatelor va trebui să se achite o plată mică. Am introdus această măsură pentru ca să ridicăm plafonul, în condițiile unei piețe sărace, pentru ca pacienții să poată primi preparatul dorit. Prin aceasta va fi lărgită gama preparatelor care vor fi disponibile pacienților”, a menționat Zinaida Bezverhni.

#Moldova #reforma #sistem de sanatate

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.