Deocamdată nu există claritate privind bugetul Procuraturii Anticorupție, deoarece de la începutul anului instituția funcționează ca structură separată. Banii alocați pentru bugetul ei, în să, se află pe conturile Procuraturii Generale, iar responsabilii nu știu dacă sunt în drept să îi gestioneze.

Procurorul General, Ion Munteanu, susține că bugetul Procuraturii Generale în 2024 este de peste 440 de milioane de lei, acesta fiind segregat cu banii alocați Procuraturii Anticorupție (PA). Conform lui, nu este clar cum va gestiona PA banii, cât nu are angajați.

„Am solicitat Ministerul Finanțelor pentru a veni cu o explicație să avem claritate dacă este sau nu în drept Procuratura Generală sau secția contabilitate a Procuraturii Generale să gestioneze bugetul Procuraturii Anticorupție până la etapa respectivă, în caz contrar riscul de a nu avea posibilitatea de a efectua achiziții, achitări salariale inclusiv, astăzi predomină”, a declarat Ion Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până acum, pentru Procuratura Anticorupție au fost repartizate cinci milioane de euro, conform Radio Moldova. Banii sunt destinați achiziționării dispozitivelor electronice utilizate în urmărirea penală.

În același timp, potrivit sursei citate, Veronica Mihailov Moraru a declarat la ultima ședință a Consiliului Superior al Procurorilor că Ministerul Finanțelor deja întreprinde măsuri pentru ca Procuratura Anticorupție să aibă un cont bancar separat, iar în martie ar putea exista rectificări bugetare.

#buget #Ion Munteanu #Ministerul Finantelor #Procuratura Anticoruptie.#procuratura genera

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.