Deocamdată nu există claritate privind bugetul Procuraturii Anticorupție, deoarece de la începutul anului instituția funcționează ca structură separată. Banii alocați pentru bugetul ei, în să, se află pe conturile Procuraturii Generale, iar responsabilii nu știu dacă sunt în drept să îi gestioneze.

Procurorul General, Ion Munteanu, susține că bugetul Procuraturii Generale în 2024 este de peste 440 de milioane de lei, acesta fiind segregat cu banii alocați Procuraturii Anticorupție (PA). Conform lui, nu este clar cum va gestiona PA banii, cât nu are angajați.

„Am solicitat Ministerul Finanțelor pentru a veni cu o explicație să avem claritate dacă este sau nu în drept Procuratura Generală sau secția contabilitate a Procuraturii Generale să gestioneze bugetul Procuraturii Anticorupție până la etapa respectivă, în caz contrar riscul de a nu avea posibilitatea de a efectua achiziții, achitări salariale inclusiv, astăzi predomină”, a declarat Ion Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până acum, pentru Procuratura Anticorupție au fost repartizate cinci milioane de euro, conform Radio Moldova. Banii sunt destinați achiziționării dispozitivelor electronice utilizate în urmărirea penală.

În același timp, potrivit sursei citate, Veronica Mihailov Moraru a declarat la ultima ședință a Consiliului Superior al Procurorilor că Ministerul Finanțelor deja întreprinde măsuri pentru ca Procuratura Anticorupție să aibă un cont bancar separat, iar în martie ar putea exista rectificări bugetare.

#buget #Ion Munteanu #Ministerul Finantelor #Procuratura Anticoruptie.#procuratura genera

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.