Guvernul reformează și Procuratura. Legea referitoare la instituție se va modifica, pentru a consolida capacitățile CSP și a spori independența sistemului, conform cabinetului de miniștri.

Potrivit noilor prevederi, din componența CSP va face parte și Inspecția Procurorilor, care acum este în subordinea Procuraturii Generale. Odată cu modificarea propusă, Inspecției i se acordă autonomie funcțională, care este necesară la examinarea independentă a sesizărilor privind abaterile disciplinare ale procurorilor, notează serviciul de presă al Guvernului.

„Legea va fi completată și cu o listă mai largă de abateri disciplinare, iar termenul de prescripție va fi majorat pentru a reuși examinarea complexă a încălcărilor comise. A fost majorat și numărul inspectorilor de la 6 la 9”, transmite cabinetul de miniștri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

S-a mai aprobat și crearea, în cadrul CSP, a unui colegiu unic responsabil de evaluarea integrității etice și financiare a procurorilor care nu vor nimeri sub incidența primei evaluări. Astfel se va monitoriza averea și integritatea funcționarilor aflați în funcție, similar procedurilor de pre-vetting a judecătorilor.

Printre modificările referitoare la activitatea CSP se mai numără revizuirea componenței și ajustarea acesteia la recomandările Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), reducerea mandatului președintelui autorității de la 4 la 2 ani, fără posibilitatea exercitării a două mandate, cu instituirea principiului rotației funcției.

#CSP #Guvern #Inspecția Procurorilor #pre-vetting #reforma

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.