Regele Charles i-a urat bun venit noului prim-ministru canadian Mark Carney, luni, 17 martie, în cadrul unei vizite oficiale la Palatul Buckingham. Întâlnirea a fost un gest simbolic de susținere pentru Canada, într-un moment în care țara se confruntă cu amenințările comerciale și politice venite din partea administrației Trump.

Dacă nu ar fi fost diagnosticat cu cancer, Regele Charles ar fi efectuat personal o vizită oficială în Canada, planificată inițial pentru 2024, informează BBC. Se pare, însă, că o astfel de călătorie ar putea avea loc după alegerile canadiene, pentru a întări legăturile dintre cele două state.

În primele momente ale întrevederii, Carney i-a mărturisit Regelui Charles că insigna sa cu Ordinul Canadei s-a rupt în dimineața respectivă. Într-un ton glumeț, suveranul a întrebat: „Vreți alta?”. Regele a continuat, spunând că există „multe lucruri de recuperat”, conducându-l pe Carney spre sala de discuții. Întâlnirea lor a durat 30 de minute.

După vizita la Palatul Buckingham, Carney s-a întâlnit și cu premierul britanic Keir Starmer, la Downing Street. Starmer a evidențiat relația strânsă dintre cele două țări, afirmând că împărtășesc „istorie comună, valori comune, un rege comun”.

De asemenea, Carney a discutat cu președintele francez Emmanuel Macron. În cadrul unei conferințe de presă, noul premier canadian a fost întrebat dacă este dezamăgit de lipsa de sprijin public din partea altor aliați, având în vedere declarațiile controversate ale lui Trump, care a sugerat că ar putea transforma Canada în cel de-al 51-lea stat american.

„Nu avem nevoie de o altă ţară pentru a ne valida suveranitatea. Suntem suverani, nu avem nevoie de laude din partea unei alte ţări, suntem mândri de noi înşine”, a răspuns Carney, potrivit adevarul.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întâlnirea cu Mark Carney face parte dintr-un echilibru diplomatic complicat pe care Regele Charles trebuie să îl mențină. În calitate de șef de stat atât al Regatului Unit, cât și al Canadei, el trebuie să își exprime sprijinul pentru Ottawa, fără a deteriora relațiile dintre Londra și administrația Trump.

#Mark Carney #Palatul Buckingham #vizită

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.