Regele Charles i-a urat bun venit noului prim-ministru canadian Mark Carney, luni, 17 martie, în cadrul unei vizite oficiale la Palatul Buckingham. Întâlnirea a fost un gest simbolic de susținere pentru Canada, într-un moment în care țara se confruntă cu amenințările comerciale și politice venite din partea administrației Trump.

Dacă nu ar fi fost diagnosticat cu cancer, Regele Charles ar fi efectuat personal o vizită oficială în Canada, planificată inițial pentru 2024, informează BBC. Se pare, însă, că o astfel de călătorie ar putea avea loc după alegerile canadiene, pentru a întări legăturile dintre cele două state.

În primele momente ale întrevederii, Carney i-a mărturisit Regelui Charles că insigna sa cu Ordinul Canadei s-a rupt în dimineața respectivă. Într-un ton glumeț, suveranul a întrebat: „Vreți alta?”. Regele a continuat, spunând că există „multe lucruri de recuperat”, conducându-l pe Carney spre sala de discuții. Întâlnirea lor a durat 30 de minute.

După vizita la Palatul Buckingham, Carney s-a întâlnit și cu premierul britanic Keir Starmer, la Downing Street. Starmer a evidențiat relația strânsă dintre cele două țări, afirmând că împărtășesc „istorie comună, valori comune, un rege comun”.

De asemenea, Carney a discutat cu președintele francez Emmanuel Macron. În cadrul unei conferințe de presă, noul premier canadian a fost întrebat dacă este dezamăgit de lipsa de sprijin public din partea altor aliați, având în vedere declarațiile controversate ale lui Trump, care a sugerat că ar putea transforma Canada în cel de-al 51-lea stat american.

„Nu avem nevoie de o altă ţară pentru a ne valida suveranitatea. Suntem suverani, nu avem nevoie de laude din partea unei alte ţări, suntem mândri de noi înşine”, a răspuns Carney, potrivit adevarul.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întâlnirea cu Mark Carney face parte dintr-un echilibru diplomatic complicat pe care Regele Charles trebuie să îl mențină. În calitate de șef de stat atât al Regatului Unit, cât și al Canadei, el trebuie să își exprime sprijinul pentru Ottawa, fără a deteriora relațiile dintre Londra și administrația Trump.

#Mark Carney #Palatul Buckingham #vizită

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.