Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a atins duminică, 6 februarie 2022, o nouă bornă istorică, marcând împlinirea a 70 de ani de la urcarea sa pe tronul britanic, moment ce reprezintă Jubileul său de Platină, și context în care s-a adresat printr-un mesaj națiunii.

Suverana, în vârstă de 95 de ani, şi-a exprimat “dorinţa sinceră”, într-un mesaj în ajunul împlinirii a 70 de ani de la urcarea ei pe tron, ca ducesa de Cornwall “Camilla să fie desemnată regină consoartă” atunci când fiul său prințul Charles va fi rege.

În mesajul său, ea a făcut referire la emisiunea pe care a făcut-o la cea de-a 21-a aniversare a sa, în care a promis munca sa de o viață oamenilor din Commonwealth cu aceste cuvinte: “Declar în fața voastră că întreaga mea viață, fie ea lungă sau scurtă, va fi dedicată serviciului vostru”.

Pentru monarhul britanic, aceasta nu este o zi de sărbătoare, întrucât data urcării pe tron coincide cu omagierea morții tatălui ei, regele George al VI-lea. Prințesa Elisabeta de atunci se afla în Kenya împreună cu prințul Philip, decedat în aprilie anul trecut, când tatăl ei a decedat în 1952 ,iar încoronarea ei a avut loc un an mai târziu, la 2 iunie 1953.

Regina Elisabeta a II-a este cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii.

Regina a sărbătorit Jubileul de Diamant în 2012, marcând 60 de ani de domnie, ea devenind șeful de stat britanic cel mai longeviv, depășindu-l pe Richard Cromwell, la 29 ianuarie 2012, la vârsta de 85 de ani. De asemenea, la 9 septembrie 2015, la vârsta de 89 de ani, a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria, care a domnit 63 de ani și 216 zile între anii 1837 și 1901.

Regina Elisabeta a II-a își petrece de obicei ziua de aderare în mod privat la Sandringham, proprietatea ei regală din Norfolk, reflectând la ocazia solemnă, remarcă publicația britanică.

Anul acesta, însă, regina va petrece această zi la Castelul Windsor, unde ea și prințul Philip s-au izolat din cauza pandemiei, chiar dacă cei doi s-au vaccinat împotriva COVID-19.

De altfel, de la Castelul Windsor, monarhul britanic a transmis anul trecut, în cea mai gravă perioadă de criză de după cel de-al doilea Război Mondial, trei mesaje fără precedent.

Primul mesaj difuzat pe 5 aprilie a stat sub semnul unui gest rar pe fondul pandemiei de coronavirus, fiind pentru a patra oară când regina Elisabeta a II-a s-a adresat națiunii în moment de dificultate națională sau criză. Atunci, ea a împrumutat formula “Ne vom întâlni din nou” de la tatăl său pentru a le insufla speranţă britanicilor izolaţi în case. Cel de-al doilea a reprezentat o premieră, fiind pentru întâia oară când monarhul britanic s-a adresat poporul cu ocazia sărbătorilor de Paști, petrecute de britanici și de cetățenii lumii în izolare din cauza pandemiei.

Cel de-al treilea mesaj a fost unul epocal, la 8 mai 2020, pentru a comemora împlinirea a 75 de ani de la capitularea necondiționată a Germaniei naziste, eveniment care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Regina Elisabeta și-a început discursul reflectând înapoi la cel de-al Doilea Război Mondial, adresându-se britanicilor la aceeași oră ca tatăl ei, regele George al VI-lea.

“Vă vorbesc astăzi la aceeași oră ca și tatăl meu, exact acum 75 de ani. Mesajul său a fost atunci un salut pentru bărbații și femeile de acasă și de peste hotare, care au sacrificat atât de mult în căutarea a ceea ce pe bună dreptate a numit „mare izbăvire”. Războiul fusese un război total; îi afectase pe toți și nimeni nu era imun la impactul său. Fie că sunt bărbații și femeile chemate să slujească; familiile separate între ele; sau oamenii au cerut să-și asume noi roluri și abilități pentru a susține efortul de război, toți aveau un rol de jucat. La început, perspectivele păreau sumbre, finalul îndepărtat, rezultatul incert. Dar am avut credința că cauza era corectă – și această credință, după cum a menționat tatăl meu în difuzarea sa, ne-a dus mai departe. Nu renunțați niciodată, nu disperați niciodată – acesta a fost mesajul Zilei Victoriei”, a spus monarhul britanic, atunci.

În cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a lucrat îndeaproape cu 14 prim-miniștri britanici, primul fiind Winston Churchill, istoriografia britanică notând prietenia solidă dintre cei doi, în pofida diferențelor de opinii.

Atât din perioada în care era prințesă, cât și în cei 70 de ani de domnie, regina Elisabeta a II-a a colaborat cu 13 președinți, incluzându-l aici pe actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Singurul președinte american cu care aceasta nu s-a întâlnit a fost Lyndon B. Johnson.

În același interval, regina Elisabeta a II-a a domnit în timp ce Regatul Unit devenea la 1 ianuarie 1973 stat membru al Comunităților Europene, pentru ca la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani de apartenență, să devină primul stat din istorie care se retrage din Uniunea Europeană.

În ciuda vârstei înaintate, căci va împlini 96 de ani pe 21 aprilie, regina Elisabeta a II-a a declarat că nu are intenția să abdice, deși în timp tot mai multe dintre îndatoririle ei publice au fost preluate de Prințul Charles.

#monarh #Regatul Unit #Regina Elisabeta a II-a

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.